DupA primii ani de viatA, accidentele devin prineipala cauzA de mor-bidilate si mortalitate infanAlA in tArile induslrializate. Mulii pediatri au in ingrijire copii care au lAst victime ale accidentelor. Data fiind impor-tanta problemei, medicii Irebuie sA aibA un rol decisiv in prenirea accidentelor in familii, mai ales a acelor aeeidente care sunt urmate de invaliditate sau de deces. Cresterea morbiditAtii si a mortalitAtii prin traumatism implicA pe de o parte cost mare pentru ingrijire si, pe de altA parte, suferinta copilului.

Traumatismele fatale
UrmAtoarele sase tipuri de aeeidente sunt responsabile de 95% din decesele violente la copil: accidentele ruAere, ineeul, arsurile, cAde-rile, injuriile neaccidentale, intoxicatiile.
Copilul anteprescolar este cel mai vulnerabil din punctul de dere al accidentelor. La aceastA grupA de vArstA mAsurile prenti au avut cca mai micA eficientA.

Morbiditatea prin accidente
Decesul prin aeeidente este numai vArful iceberg-ului, majoritatea aeeidentatilor supravietuiesc, dar multi cu sechele. De exemplu, din totalul copiilor care si-au pierdut constienta in apA, mai mult de jumAtate supravietuiesc, iar dintre acestia 1/3 vor aa grade diferite de suferinta cerebralA.
La fiecare deces prin aeeidente ruAere se inregistreazA 20 de supra-vietuitori care au suferit injurii serioase. DacA se analizeazA internArile pentru aeeidente, ordinea cauzelor este:

a) traumatismele capului: 26,5%;

b) intoxicatiile: 20,1%;

c) arsurile: 13%;

d) fracturile: 12,8%;

e) zdrobirile: 5,3%. (dupA: PearnJ. - 1990]

CopAi cu intoxicatA accidentale se vindecA de obicei fArA sechele, exceptie fAcAnd intoxicatAle cu baze corozi si acizi tari. La noi in tarA se inregistreazA un numAr mare de ingestA accidentale de sodA caus-ticA, ce determinA stenoze esofagiene care necesitA tratament de specia-litate luni si ani de zile. Aproape toti cei care supravietuiesc arsurilor de diferite grade rAmAn cu suferinte cronice.

Tendinte in accidentele la copil
S-au inregistrat schimbAri in ceea ce priste morbiditatea prin accidente, care se datoreazA:
- tendintelor actuale in prenirea bolilor si in ingrijirea stArii de sAnAtate;

- seriozitAtii campaniilor prenti;

- legislatiei;
- modificArilor stilului de viatA si ale mediului ambiant (masini, pis-eine etc.)
Cauzele mortalilAtii infantile manifestA schimbAri dramatice in ultima perioadA. Aceleasi schimbAri se observA si in tipul si seritatea accidentelor ce duc la deces. De exemplu, mortalitatea prin intoxicatA a scAzut semnificaAv in ultimele decenii in tArile dezvoltate, ca urmare a mAsurilor prenti si educatiei sanitAre. Au crescut insA decesele prin alte Apuri de accidente, cum ar fi: ineeul, accidentele din recreatie, accidentele de bicicletA.

Tipuri de accidente la copil

Accidentul rutier

In 15% din accidentele rutiere fatale sunt antrenati copiA, cu maximum de freentA la vArsta de 5 ani. CopiA sunt implicati in accidente atAt cAnd sunt ocupanti ai unui loc intr-un hieul, cAt si ca pietoni sau ca biciclisti care cad pe drumurile publice sau care sunt tamponati de hiculele in miscare.
a) Din totalul copiilor aeeidentati, grupul pietonilor ocupA locul cel mai important; 7% din copiA pietoni aeeidentati decedeazA. Majoritatea accidentelor ce se soldeazA cu deces sau rAnire, avAnd ca protagonist un copA pieton, se petrec in apropiere de casa victimei. Circa 45% sunt aeeidentati pe propria stradA, orele de varf pentru acest tip de accidente fiind 15-l6 dupA-amiaza. De obicei copAi sunt loviti cAnd aleargA dupA un hieul, cAnd ies brusc in stradA sau cAnd se joaeA printre hiculele parcate.
b) Accidentele copiAor ce merg cu bicicletA sunt in crestere in toate tArile civAizate. BAietA sunt mai implicati in acest tip de accidente (3/1 fatA de fete). CopiA se accidenteazA prin cAdere de pe bicicletA din cauza lipsei de experientA, din cauza izbirii de obiecte, a gropAor sau jocurilor practicate de grupuri de biciclisti. Acolo unde nu sunt create culoare (piste) speciale pentru biciclisti (este si cazul tarii noastre), acestia pot fi aeeidentati prin lovirea de cAtre hiculele aflate in miscare. Accidentele serioase de bicicletA, care necesitA spitalizare sau care duc la deces, au loc mai ales la bAietA de vArstA medie scolarA.
c) Copin mai pot fi rAniti sau ucisi si ca ocupanti ai unui loc in autohicule. CopiA mici sunt supusi mai freent acestui risc. PArtile corpului cel mai des afeetate sunt capul sau capul plus toracele.

Inceul
Este o cauzA semnificativA de deces la prescolarul mic. Riscul inecului la acesta vArstA este cu atAt mai mare, cu cAt casa are in apropiere o apA (rAu, lac, piscinA). ineeul se poate pro-duce cu apA dulce (cele mai freente cazuri la noi in tarA), sau cu apA sAratA (accidentele sunt mai freente in perioadA estivalA).
Studii estimati efectuate in Australia si in Noua ZeelandA au evidentiat cAtiva factori care se asociazA cu ineeul: 10% din copii au piscinA in curtea propie, iar 26% au cini cu piscinA. Riscul accidentelor prin inec este mic pentru bazinele ingrAdite si crescut pentru cele nesupragheate.
Ineeul la copilul mare este mai rar. Se produce mai ales la bAietA care folosesc pentru baie locurile sau plajele aseunse, clandestine, unde nu pot beneficia de ajutorul salvatorilor.
Un risc mare de deces prin inec il au copiA cu epilepsie. DacA se iau mAsurile necesare, riscul scade. Aceste mAsuri sunt: adminis-trarea corectA a medicatiei antiepileptice cu urmArirea nilului seric, supragherea copilului pe perioadA cAt stA in apA, supragherea in timpul bAii in cadA (pAnA la vArsta de sase ani nu vor fi lAsati sin-guri in cadA). "
Cauza majorA a inecului este apa dulce neprotejatA: bazine de inot, lacuri de acumulare, santuri, canale de irigatie, rAuri, drenuri etc., la care in mod obisnuit accesul omului e interzis. Nici un caz de inec nu este un eniment Singular.
Studiile aratA cA tragedia este rezultatul final al unui sir de eni-mente. Un exemplu tipic poate fi: o apA neingrAditA in spatele casei; un anteprescolar bine dezvoltat si inteligent jueAndu-se pe randa din spatele casei; un vizitator sunA la usa din fatA; atentia mamei este atrasA pentru moment de acesta si copilul, curios, se indreaptA spre malul apei; o jucArie pe fundul lacului sau frunze sau o minge plutind pe apA atrag atentia copilului care intrA in apA; copilul se dezechili-breazA, cade in apA si nu poate tipa deoarece capul, mai greu fiind, ajunge imediat la fundul apei. PArintele sau supraghetorul gAseste copilul, dar in 10% din cazuri nu este eficient pentru resuscitare din cauza panicii.
Desi aplicarea mAsurilor de resuscitare si prim ajutor pot reda vieAi 30% din cazurile potential fatale, multi pArinA nu au cunostintele feh-nice necesare. in practica, doar 50% din copin aparent morfi supra-vietuiesc dupA aplicarea metodelor de reanimare. Majoritatea copiilor salvati au o dezvoltate ulterioarA normalA, 1/3 din ei rAmAn cu dis-functii cerebrale minime si doar 5% ajung la starea getativa. Copin care supravietuiesc inecului au un risc crescut pentru accidente asemAnAtoare.

Arsurile
Arsurile rAmAn o cauzA semnificativA de morbiditate si mortalitalc la copil. Incendiile sunt cele mai comune cauze de deces prin arsurA, dar opAririle dau cel mai mare numAr de intemAri prin injurii tcrmice.
Pielea copilului prezintA aspect clinic de arsurA dupA expunere la temperaturi mai mari de 45AC. Problema arsurilor este relevantA pentru grupul de vArstA 0-4 ani si mai ales pentru copin ce provin din medii socio-economice defavorizate.
Majoritatea arsurilor se produc in interiorul casei, 37% din toate arsurile se produc in bucAtArie. Copin sunt opAriti in 37% din cazuri cu ceaiul fierbinte din canA sau ibric si in 14% din cazuri in cadA. In cazul arsurilor prin flacArA, 29% sunt datorate focului inaer Aber si incineratoarelor; 14% sunt provocate de combustibilul depozitat in bidoane, 13% de aparatele de incAlzire.

Intoxicatiile

Intoxicatiile accidentale sunt o problema in toatA lumea. Tipul sub-stantelor ingerate se schimbA in functie de o serie de factori dintre care: prograrnele de prenire, ambalajele sigure, eliberareA medicamentelor numai pe baza de retetA etc. Desi ingestia accidentalA de substante toxice este frecntA, decesul apare rar. Cele mai frecnte substante ingerate accidental sunt: produsele petroliere, antihistaminicele, ben-zodiazepinele, detergentii si decolorantii, aspirina. Un loc aparte in tara noastrA il ocupA ingestia accidentalA de sodA causticA, substantA care se vinde Aber in magazine, fArA nici o restrictie, fiind utilizatA la pre-pararea sApunului de casA, mai ales in zonele rurale si suburbane.
Studii recente au identificat riscul decesului dupA ingestie de diferite substante, astfei:
a) digoxin, chinina: 1 din 25 de cazuri;

b) antidepresi triciclice: 1 din 44 de cazuri;

c) simpatomimetice: 1 din 54 de cazuri;

d) soda causticA: 1 din 68 de cazuri;

e) Paracetamol, aspirina: 1 din 350 de cazuri;

f) produse petroliere: 1 din 750 de cazuri;

Desi tipurile agentilor care determinA intoxicatii accidentale la copil variazA in timp si cu zona geograficA, vArsta de maximA incidentA a rAmas neschimbatA: 2-3 ani. Antcprescolarul ingliite orice din curiozi-tate, de la excremente de animale pAnA la sodA causticA.
Lupta impotriva mortalitAtii si morbiditAtii dusA pe mondial a fost incununatA de succes si s-a rellectat in seAderea decesului prin intoxica(Ji. AceastA activitate a fost dusA de cAtre medici si personalul sanitAr, prin educatie sanitarA, de cAtre voluntari si de legislatiile care au restrAns comercializarea liberA a substantelor toxice si au reco-mandat folosirea ambalajelor sigure pentru medicamente si pentru substantele toxice.
In acelasi timp insA, rata decesului prin otrAvire intentionalA a rAmas nemodifleatA.

Accidentele sporti si scolare
Acest tip de accidente sunt frecnte mai ales la adolescenti. Pediatrii au rol important in reducerea acestora. Ei trebuie sA pledeze pentru schimbarea regulilor de joc acolo unde se produc traumatisme serioase (coloana rtebralA in fotbalul american); permiterea participArii lajocuri dure se va face numai dupA ce sau luat mAsuri de sigurantA (astfei, jueAtorA nu sunt admisi in echipA daeA nu poartA cascA de protectie, mAnusi, mAsti etc.). Ca rezultat al purtArii mAstii faciale de cAtre portarii de hochei pe gheatA au scAzut semnificativ rAnile de la acest nil.

Accidentele provocate de animale

Desi aceste accidente nu provoaeA imediat mortea, morbiditatea cauzatA de acestea este mare. Cele mai intAlnite accidente sunt determinate de cAini, fie de casA, fie vagabonzi.
Se estimezA cA un cAine din 40 provoaeA la copil injurii care vor necesita ingrijiri in spital, iar 1/3 din ele sunt la nilul fetei. MuscAturile de sarpe provoaeA mai rar moartea, datoritA folosirii serurilor antininoase (in tArile dezvoltate). Astfei, in Australia, din 90 de museAturi de sarpe semnalate in perioada 1990-l995, s-a inregistrat un singur deces. in mediul rural se inregistreazA traumatisme la copil provocate de cai sau de alte animale de tractiune.

Tratament

UrmArire
Tratamentul copiilor accidentaA presupune urmArirea lor atAt In spital, cAt si In context prentiv. Copin care au avut accidente seri-oase, amenintAtoare pentru viatA, au un risc crescut de a repeta expe-rienta. Astfei, dintre copin salvati de la inec, 5% repetA un accident similar. La cAteva luni dupA ce copilul s-a intoxicat accidental, se inre-gistreazA repetarea ingestiei (fie a aceleiasi substante, fie a alteia).
Copin cu traumatisme craniene pot rAmAne cu sechele serioase, cum ar fi epilepsia.
Copin care s-au strangulat sau care au aspirat apA si au stat in hipoxie prelungitA pAnA sA fie salvati, rAmAn cu sechele psihologice.

Identificarea cauzelor accidentelor la copil si prenirea lor
Popoarele Inapoiate considerA cA accidentele fac parte din viatA si nu pot fi prenite. Responsabilitatea acestor accidente este pusA pe seama spiritelor, a extraterestrilor etc. AceastA atitudine pasivA nu mai este intAlnitA in comunitAAle moderne, unde specialisti si nespecialisti au identificat cauzele accidentelor. Greutatea a surnit In momentul in care s-a Incercat modificarea legislatiei in asa fei IncAt sA se asigure maximum de protectie copilului. Acolo unde s-a reusit acest lucru, nu mai constituie o curiozitate obligativitatea purtArii cAstii de protectie, a centurii de sigurantA, a scaunului special pentru masinA, a pijamale-lor neinflamabile sau construirea gardului de protectie in jurul apelor.
Sunt trei posibilitAA prin care se poate interni efectiv in prenirea accidentelor: educatia, imbunAtAtirea designului si legislatia de sigurantA.
a) Educatia are succes dacA este identificatA populatia cu risc, dacA sfaturile si mesajele prenti sunt formulate in termeni simpli, inteligi-bili si dacA au continuitate. Primul pas il reprezintA acceptarea mesaju-lui. Schimbarea comportamentului rAmAne o sarcinA dificilA, dar nu imposibilA. Experienta campaniei impotriva fumatului dusA in tArile dez-voltate este un exemplu cA educatia poate fi foarte eiicientA.

Indicatii pentru prenirea accidentelor rutiere:

- copilul mic sau scolar va fi supragheat In timpul deplasArii hiculului;
- copilul nu trebuie sA cAlAtoreascA pe locul din fatA al masinii, nici in spatele unei masini care are usile deschise;
- dacA lAsAm copilul in masinA pentru o perioadA, usile nu vor fi incuiate, iar geamurile vor fi deschise partial, cheia de contact va fi luatA si vom aa grijA sA nu rAmAnA nici o posibilitate ca masina sA fie pusA in miscare;
- copin nu vor fi lAsaA in masinA In soare, pe vreme toridA;
- nu vor aa acces la tigAri, brichete sau chibrituri;
- copin mai man de 2 ani vor fi invAtaA sA inchidA si sA deschidA usa si sA claxoneze;
- copin vor fi InvAtaA sA coboare din masinA numai pe partea din-spre trotuar.

Indicatii pentru prenirea inecului:

- amplasarea bazinelor la distantA de casA (> 50 m) si protejarea acestora cu garduri speciale;
- bariera este sigurA dacA are peste 1,5 m inAltime si dacA este deasA;
- cada de baie este interzisA copilului mai mic de 1'8 luni;
- copilul mic nu este lAsat in grija altor copii atunci cAnd este in apA;
- copin nu vor fi lAsaA sA se joace in ape cu risc potenAal; copilul sub zece ani nu va fi lAsat sA inoate nesupragheat;
- inotul trebuie predat tuturor copiilor mai mari de trei ani, iar manevrele de resuscitare tuturor copiilor peste nouA ani.
b) ImbunAtAtirea designului s-a impus din cauza frecntelor accidente casnice determinate de mobilier, garnituri, jucArii, instru-mente casnice. S-au creal astfei termostate pentru incAlzirea apei numai pAnA la 50AC, ambalaje si dopuri sigure pentru medicamente si alte substante cu potenAal toxic, porA cu Inchidere si deschidere automatA la bazine de inot etc.
c) Legislatia de sigurantA a fost eficientA in reducerea accidentelor la copii de-a lungul Ampului. AceastA lege sApuleazA cA ocroArea si sigurantA copilului nu este numai datoria pArintilor, ci a intregii societAti.