GeneralitAti
In 1951, Richard Asher a descris o entitate bizarA caracterizatA prin falsificarea deliberatA a istoricului bolii, pentru a se beneficia de instiga(.ii medicale invasi si neinvazi, de operatii si de trata-ment prelungit si repetat, de cAtre persoane altminteri sAnAtoase.
In 1977 Meadow publica douA cazuri pe care le numeste "MAnchausen Syndrome by Proxy", in care simptomele copilului au fost provocate si/sau inntate de cAtre mamA. Din acel moment, sin-dromul MAnchausen a fost reeunoscut ca o forma de abuz asupra copilului.
TrAsAturile sindromului MAnchausen
Acest sindrom este descris mai ales in mica copilArie (pAnA la 7 ani). S-au descris cazuri si la copii mai mari, la care s-a observat de regulA partieiparea lor la falsificarea istoricului bolii de cAtre pArinti, in incercarea de a-i proteja pe acestia.
Copin sunt adusi cel mai freent la spital in stare de urgentA, pArintii negAnd orice relatie cu cauza bolii.
Adesea copilul nu rAspunde la tratamentul medical, ameliorarea simptomatologiei provoeAndu-se cAnd copilul este despArtit de adultul ce a indus-o. Cele mai freente semne si simptome orienteazA diagnos-Ucul spre hematurie, infecAe de
tract urinar, diaree, hemoragie diges-tivA, stop cardiorespirator, ataxie, septicemie, sindromul de irntnentA a mortii subite.
Administratrea intentionalA de substante sau medicamente poate cauza semne si simptome care orienteazA rnedieul spre aceste diagnos-tice. Astfei,
diareea este provocatA de laxaA, vArsAturile de ipeca, cal-culii renali sunt falsificati prin adAugarea de pietricele in
urina copilului, coraa hipoglicemicA prin administrarea de insulinA etc. ManifestArAe gastrointestinale sunt urate in elul 14.1.
Simptornalologia este indusA de obicei de cAlre mame. TatAl estA; extrem de rar implical. S-au semnalat cazuri in eare induetorul a fost o baby-sitter, ea insAsi cu sindrom MAnchausen in eopilArie. Mama refuzA sA pArAseascA spitalul, ceea ce explicA esecul trata-mentului pe care il saboteazA. In ciuda 1'apt.ului cA slarea copilului nu se inibunAlAteste, mama este linislitA. In plus, ea este foarte pri-elenoasA cu personalul medical, dar rclatia este superticialA. Cele mai multe mame au pregAtirc medicalA. Intr-o serie de 19 cazuri publicale de Mcadow, 8 mame aau pregAtire de nursing si a 9-a era registrator medical la un cabinet de pediatrie. Mamele au adesea in antecedente episoade de falsificare a istoricului propriilor boli si de
tratamente psihiatrice.
Impactul asupra personalului medical
Personalul care ingrijeste copilul sovAie muH pAnA sileste diag-nosticul de sindrom MAnchausen. Nici un medic nu acceptA cu usurintA faptul cA a fost inselat, eA a slabilit un diagnostic gresit, si, mai dureros, cA a fost implicat in tratamentul neadecvat sau exagerat al unui copil.
Bazele tulburArii
Este posibil ca sindromul MAnchausen sA fie finalul unui speclru de manifestAri de neadaptare la mediul inconjurAtor al adultului care il provoacA. Acesta poate exagera detaliile istoricului bolii deoarece con-siderA cA in acest fei copilul lui va beneflcia de o ingrijire mai promptA si mai bunA. PArintele care face restrictii neobisnuite si iresponsabile in
dieta copilului sau in acAvitAUle acestuia poate falsifica istoricul din dorinta de a obtine aprobarea din partea medicului. Adesea mama actioneazA din dorinta de a-si intAri relatiile cu sotul, sau pur si simplu pentru a se rupe de problemele familiale deosebite.
Diagnosticarea sindromului MAnchausen
In toate cazurile suspecte, pediatrul trebuie sA instigheze posibili-tatea unui sindrom MAnchausen. El este cel mai indicat din acest punct de dere, pentru cA pArintii au incredere in el. Initial istoricul trebuie foarte atent evaluat, pentru a putca face legAtura intre prezenta pArintelui inductor si aparifia semnelor de boalA. DacA pacientul este internal in spital, va fi intrebat personalul de ingrijire dacA semnele si simptomele au fost observate de ei insisi sau dacA au fost descrise doar de cAtre pArinti.
In privinta antecedentelor familiale, se va insista asupra pregAtirii profesionale a mamei si greselilor edueationale ale acesteia. Trebuie cAutate in antecedentele patologice personale ale mamei boli cu manifestAri asemAnAtoare cu ale copilului.
Atunci cAnd un copil este suspeclat de a aa sindromul MAnchausen, va fi izolat de pArinti si se va urmAri evolulia simptomato-logiei. in plus, sora medicalA va lua in custodie toate specimenele biologice ale copilului pentru a fi supuse instigatiilor (de exemplu toxicologice). La pacientii cu
diaree trebuie cercetat abuzul de laxati. Fenolftaleina este cel mai frecnt
laxativ utilizat in sindromul MAnchausen. Ea poate fi decelatA In scaun prin reactia de culoare. Se poate depista si sulfatul de Mg, care este folosit tot ca laxativ. SAngele prezentat de mamA ca probA a unei
hemoragii va fi exami-nat pentru a se sili dacA apartine copilului sau nu. Uneori, cAnd cazul este mai dificil, se poate folosi camera de luat deri.
Tratament
Tratamentul se adreseazA pArintelui care induce simptomele la copil. I se va comunica direct cA a fost demascat, dar cA medicul este gata sA-l ajute. Acest pArinte este orientat spre consult si tratament psihiatric. DacA este cazul, copilul va fi separat de familie.
Prognostic
Sindromul MAnchausen poate determina invaliditate permanentA sau chiar decesul, dacA nu este recunoscut precoce si nu se iau mAsuri.
Copin care au suferit de sindrom MAnchausen pot deni la rAn-dul lor cauzatori de sindrom MAnchausen la proprii copii, cAnd ajung adulti.
