GENERALITATI

Definitie. Adolescenta este definitA ca procesul de dezvoltare psi-hicA, psihologicA si de maturare sexualA care debuteazA cu primele semne ale pubertAtii si se incheie cu aparitia manifestArilor de adult tAnAr, matur. Mai simplu spus, adolescenta este procesul psihologic si biologic prin care un copil devine adult; ea cuprinde decada a doua de rstA a unui om.
AceastA perioadA de tranzitie de la copil la adult este o perioadA difi-cilA atAt pentru acesta si pArintA lui, cAt si pentru pediatru. Expertii cred cA 80% dintre adolescenti trec prin aceastA perioadA fArA Probleme majore, in tlmp ce la 20% se obser deteriorarea dramaticA a relatlei pArinte - copil. Se estimeazA cA 8 - 20% dintre copii vor prezenta tulburAri psihologice.
Scopurile in adolescenta. Sarcina majorA a adolescentului este formarea identitAtii. Pentru a ajunge la acest deziderat, adolescentul trebuie sA indeplineascA urmAtoarele sarcini:

1. CApAtarea independentei fatA de pArinti.

2. Acceptarea schimbArilor ce se petrec in propriul trup.

3. Dezvoltarea independentei economice prin muncA.

4. Dezvoltarea unui sistem de valori realizabile.

5. Dezvoltarea unor relatii noi bazate pe sentimente.

Clasificare.

Se obisnuieste clasificarea adolescentei in trei perioade:

1. Adolescenta timpurie corespunde perioadei de rstA cuprinse intre 11 si 14 ani. In aceastA perioadA sarcina majorA este sA inceapA sA-si capete independenta emotionalA fatA de pArinti. Este o sarcina dificilA, din cauza faptului cA adolescentul este incA dependent de ei. Este rsta cAnd se incearcA apropierea de colegii cu care ar dori sA se asemene si tot in aceastA perioadA incep sA accepte schimbArile ce se petrec in propriul corp.

Caracteristica perioadei este singurAtatea, determinatA pe de o parte de lipsa integrArii totale in grupuri de colegi, iar pe de altA parte de lipsa ruperii totale de pArinti.

2. Perioada de mijloc a adolescentei (adolescenta mijlocie) se referA la rsta cuprinsA intre 15 si 17 ani. Acum adolescentul este iniluentat in mod predominant de cAtre colegi si prieteni. Ei mai pot fi influentati si de familie si medic, chiar dacA aparent resping punctele de vedere ale acestora. La aceastA rstA adolescentul incepe sA gAndeascA abstract si sA emitA precepte illosofice. Este perioada cAnd se cred invincibili, ceea ce reprezintA un mare risc de morbiditate si mortalitate.

3. Adolescenta tArzie cuprinde rstele intre 18 si 22 ani. Criza majorA a adolescentei tArzii este cea de identiflcare. Apar gAnduri cu privire la ce vor face dupA terminarea liceului, spre ce facultate se vor indrepta, ce carierA vor imbrAtisa. Apar conflicte cu familia legate cel mai frecvent de pierderea timpului, cheltuirea banilor, intAlnirile cu prietenii, refuzul de a munci. Medicul il va incuraja pe adolescent sA pAstreze deschise liniile de comunicare cu pArinAi si va discuta atAt cu adolescentul, cAt si cu pArintii, explicAndu-le cA in timpul conflictelor dintre ei nu trebuie sA existe invingAtori si invinsi, cA ambele "ere" trebuie sA accepte flexibilitatea si compromisul in rezolvarea disensiunilor.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A ADOLESCENTULUI

MorbiditAtea si mortalitatea la adolescenta

Adolescenta este privitA ca o perioada caracterizatA printr-o bunA stare de sAnAtate. S-a constatat cA la aceastA rstA prevalenta bolilor este scAzutA. Cele mai frecvente boli/simptome pentru care un adolescent se adreseazA medicului sunt: infectii acute respiratorii inalte, accidente, febrA, astenie, negi sau alte boli de piele. Ei sunt preocupati de o serie de probleme ca: acneea, sexul, obezitatea, depresia, nervozi-tatea, astenia.

Cauzele mortalitAtii la adolescenta sunt:

a) pentru grupa 10-l4 ani, neoplasmul si anomaliile congenitale ocupA primele locuri.
b) pentru grupa 10-l9 ani, cauzele mortalitAtii in ordinea frec-ventei sunt: accidentele, suicidul. Rata sinuciderilor a crescut in toatA lumea la adolescenta. Acestea se asociazA in 50% din cazuri cu depresia nervoasA. Se estimeazA cA la un deces prin suicid se inre-gistreazA 100-200 de tentative de suicid nefinalizate. Mortalitatea prin suicid este mai mare la bAieti decAt la fete (4/1). Accidentele reprezintA o cauzA importantA de decese. Numai in SUA anual mor 15-l8.000 de tineri prin accidente ruAere. Alcoolul si drogurile psiho-active sunt factori implicati in multe dintre aceste accidente. La acest numAr important se adaugA si miile de adolescenti care sunt ucisi anual.

Silirea relatiilor dintre medic si adolescent

1. Pentru ca aceste relatii sA fie optime, medicul trebuie sA inde-plineascA mai multe cerinte:
- sA cunoascA procesul de dezvoltare fizicA si psihologicA a adoles-centului;
- sA fie constient de sensibilitatea tinerilor care, pentru a se putea intAlni cu medicul sA discute probleme importante, invocA de obicei plAngeri iizice banale;
- consultatia adolescentului sA se facA fArA martori dacA acesta o cere;
- sA acorde timp suficient adolescentului pentru a se acomoda si a vorbi despre el insusi deschis;
- atitudinea medicului lata de adolescent sA fie condescendentA;
- sA accepte sA comenteze semnele gAsite in timpul examinArii;
- sA accepte sA explice diagnosticul pozitiv si tratamentul bolii in termeni inteligibili;
- sA asigure confidentialitatea.
Tinerii sunt adesea prea sfiosi sau se simt pusi in incurcAturA si nu pot ridica problemele care-i intereseazA, sperAnd ca medicul sA facA inceputul. S-a constatat cA majoritatea adolescentilor se adreseazA mai usor pediatrului decAt internistului din mai multe motive: pediatrii sunt mai sensibili, sunt buni ascultAtori, cunosc problemele scolare ale adolescentului, inteleg dinamica familiei, in relatiile dintre membrii familiei si dintre adolescent si colegi. Pediatrii, prin structura pregAArii lor, au o orientare preventi. Ei au avan-tajul cA pot urmAri pacientii din perioada de sugar si copil pAnA la adolescenta, deci adolescentul se adreseazA cuiva pe care il cunoaste si in care are incredere.
Imaginea de medic pentru sugari a pediatrului poate fi stearsA dacA se iau unele mAsuri:
- camerA de asteptare separatA, mobilatA adecvat, dotatA cu mate-rial de citit potrivit rstei;
- camera de examinare poate fi utilatA usor cu un pat de con-sultatie pentru adult, halate, cearceafuri, masA de consult ginecologic;

- program separat de consultatii pentru adolescenti.

2. Metodele de obtinere a anamnezei sunt diverse: interviuri, discutii, completarea unor chestionare sau metode combinate.
3. Discutiile ce se poartA dupA obtinerea anamnezei vor debuta cu probleme mai putin importante si vor continua cu probleme din ce in ce mai grave, mai delicate.
a) Din problemele curente: exercitiul fizic, participarea la competitii sportive, hobby-uri, preocupAri, activitAti de prevenire a accidentelor (utilizarea cAstii de bicicllst, a centurii de sigurantA in automobAe, a genuncherelor etc.).
b) Apoi adolescentul este intrebat despre diversele molive de stres dinfamAie. Este important de aflat dacA are un confldent cAruia sA-i destAinuie simtAminte ca depresia, ideatfa suicidA. Ne vom interesa dacA existA probleme de sAnAtate fizicA si mentalA la unul dintre mem-brii familiei, incluzAnd si consumul de alcool sau alte droguri. DacA depistAm inclinatii de suicid sau omucid, adolescentul va fi indreptat rapid spre specialistul neuropsihiatru.
c) O evaluare completA include si istoricul despre ctbuzul de sub-Staate. Adolescentul va fi intrebat dacA fumeazA sau consumA alcool; apoi dacA prietenii sAi utilizeazA droguri sau dacA el insusi a consumat -droguri ca marijuana, cocainA, amphetamine, barbiturice inhalante, heroinA sau substante asemAnAtoare. Se intreabA si despre utilizarea steroizilor anabolizanti. In plus, consultul este o ocazie bunA de a da informatii adolescentului in legAturA cu consecintele abuzului de substante.
d) Se completeazA istoricul Standard cd menstruatiei la tinerele fete.
e) Se discutA despre masturbare. Multi bAieti si fete nu cunosc intelesul acestui termen. Trebuie sA-i facem sA inteleagA cA este o metodA nevinovatA si nedAunAtoare de a obtine plAcere sexualA.

f) Se trece in final la intrebAri despre sexualitate:

- In primul rAnd intrebArile vor viza rnodificArile induse de puber-tate. Pacientii sunt intrebati dacA se considerA normali din acest punct de vedere. Fetele sunt intrebate dacA cred cA sunt diferite de alte fete de aceeasi rstA, dacA sunt atrase de bAieti, dacA sunt inte-resate mai mult de fete decAt de bAieti. IntrebAri asemAnAtoare se vor pune si bAietllor. Pediatrii trebuie sA fie capabili sA identifice adoles-centii care au mari probleme privind sentimentele despre sexualitate si sA fie gata sA-i ajute.
- Pacientii sunt intrebati dacA au avut vreo experientA sexualA si dacA da, vor fi intrebati ce fei de contact au avut: oral, anal sau genital. Tinerii care si-au inceput activitatea sexualA vor fi intrebati despre frecventa contactului, numArul partenerilor, Apul de protecye folosit de ei sau de parteneri. Fetele vor fi intrebate dacA au fost gravide, dacA au avut chiuretaje sau avorturi spontane, dacA sunt preo-cupate de ideea cA nu ar putea rAmAne gravidA. BAietii vor fi intrebati dacA au fost ingrijorati in legAturA cu potenta sau cu J'ertilitatea lor.
- Adolescentii vor fi intrebati dacA au nevoie de sfaturi privind con-Lraceptia si prevenirea bolilor cu transmitere sexualA, inclusiv HIV.
Pediatrii vor purta disculii si cu pArintii adolescentilor pe care ii vor ajuta sA deschidA drumul dialogului cu proprii copii pe tema atAt de delicatA a sexualitAtii. Unii pArinti considerA cA dacA discutA cu copii lor despre sexualitate acestia se vor considerA maturi si in con-secintA vor fi incurajati sA-si inceapA viata sexualA.

4. Examenul fizic al adolescentului se va face respectAnd pudoarea acestuia. Se pot folosi draperii sau paravane. De asemenea, dacA adolescentul doreste acest lucru, pArintele care-l insoteste va asista la examen sau va astepta afarA. Se face examenul complet pe aparate si sisteme insistAnd asupra modificArilor induse de pubertate.

a) La fete ( elul 15.1 - a si b si sa

1):
- Cresterea sAnilor, proces numit telarhA, incepe la 8 ani si continuA pAnA la 13 ani (rsta medie 10- 11 ani).
- Cresterea pArului pubian, proces numit pubarhd, incepe cAteva luni mai tArziu (11,5-l2,5 ani).
- Menarha, adicA prima menstruatie, apare in finalul acestor modi-ficAri. VArsta medie de apariAe a menarhei este de 13 ani.

- Ovulatia apare dupA 1-2 ani de la menarhA.

b) La bAieti ( elul 15.1 - b si c si sa 2) testiculele incep sA se dezvolte de la 11,5 ani, iar penisul de la 13 ani, concomitent cu cresterea pArului pubian. Cresterea in lungime a penisului atinge un rf maxim la 14 ani.