O importantA deosebitA o au bolile cu transmitere pe cale sexualA,
care inregistrezA o crestere alarmantA in rAndul adolescenAlor din intreaga lume. De exemplu, in SUA 75% din bolile transmise sexual se intAlnesc la tinerii cu vArsta cuprinsA intre 15 si 24 de ani. Drintre a-gentii incriminati cei mai frecvenA sunt:
1. Chlamydia trachomatis care determinA
uretrita si epididimita negonocicA la bAieti, cervicita si salpingita acuta (BIP cu complicatiile/ sechelele ei la femei, limfogranulomatoza venerianA (LGV), conjuncti-vita cu incluzii.
2. Neisseria gonorrhoeae determinA gonoreea.
3. Treponema pallidum determinA sifilisul.
4. Herpes simplex.
5. Condylomata acuminata determinA
negii venerici.
6. Molluscum contagiosum.
7. Trichomonas vaginalis.
8. HIV.
Vaginitele sunt determinate in majoritatea cazurilor de Candida albicans si unele bacterii.
Slndromul toxicoseptic (socul toxic stafllococic) este descris la femei ce folosesc tampoane, diafragme sau bureti contraceptivi pe o perioadA lungA de timp si se datoreazA endotoxinelor stafilococului auriu. Este deosebit de grav, avAnd potential letal.
Boala Inflamatorie pelvianA (BEP) este intAlnitA frecvent la tinerele intre 15 si 24 de ani si poate determinA infertilitate. Din acest grup fac parte: endome tri tele, salpingitele, parametritele etc.
SARCINA IN PERIOADA ADOLESCENTEI
Prevenirea sarcinii la adolescentA este un scop fundamental din cauza consecintelor pe care le are asupra tinerei mame, tatAlui si copilului. Rolul pediatrului este de a lAmuri pArintii si apoi copilul si adolescentul cA sexualitatea este o functie de duratA, deci inceperea vietii sexuale poate fi amAnatA pAnA la maturizarea completA.
Din punct de vedere epidemiologic se constatA un declin al nasterilor din mame adolescente, mai ales pe seama scAderii nasteri-lor la grupa de vArstA 18-l9 ani, in timp ce numArul copiilor nAscuti din mame mai tinere de 15 ani este in crestere. NumArul mare al sarcinilor la adolescente se datoreazA:
1. MaturArii biologice precoce. VArsta menarhei a scAzut de-a lun-gul timpului cu circa 3-4 luni la fiecare decadA, mai ales in tArile industrializate.
2. Inceperii activitAAi sexuale precoce, in medie la 15-l9 ani pen-tru fete si la 17-l9 ani pentru bAieti.
3. Metodelor
contraceptive ineficiente sau incorect folosite.
Patogenia sarcinii la adolescente
Pentru a intelege de ce adolescentele rAmAn gravide, trebuie sA apre-ciem factorii biologici si psiho-sociali asociati cu activitatea sexualA.
1. Dintre factorii socio-culturali care pot impiedica inceperea activitAAi sexuale la adolescentA amintim:
a) Mediul de viatA. AdolescentA care trAiesc intr-un mediu con-secvent structurat, care au suport parental important, au un risc mic de a-si incepe activitatea sexualA precoce, spre deosebire de cei ce trAiesc in familii cu un singur pArinte sau cu pArinti dirtati.
b) Educatia. S-a constatat cA adolescentii care trAiesc in familii bine instruite si care au pArinti mai in vArstA, sunt mai putin atrasi de viata sexualA precoce.
c) Religiozitatea. Tinerii care au conceptii religioase puternice sau care participA regulat la activitAtile structurilor religioase sunt mai putin atrasi de initierea in activitatea sexualA decAt colegii lor pentru care religia este mai putin importantA.
2. Factorii urmAtori plaseazA adolescentul la riscAl vietii sexuale precoce:
a) Comportament cu risc: fumatul, folosirea drogurilor, consumul de alcool.
b) Influenta anturajului. Presiunea mediului in angajarea precoce in activitatea sexualA poate fi o motivatie putemicA, mai ales pentru bAieti.
c) Depresia desi este asociatA mai frecvent cu utilizarea drogurilor, poate determinA unele tinere la intretinerea relatiilor sexuale de moment care sA le alunge gandurile negre.
3. Majoritatea adolescenAlor care isi incep viata sexualA utilizeazA metode contraceptive pentru a preveni
sarcina si contaminarea cu boli cu transmitere sexualA. RAmAn insA mulA care nu folosesc metodele contraceptive. Acestia sunt mai ales adolescentii foarte tineri. Cauzele neutilizArii contraceptiei sunt:
a) Negarea sarcinii. El sau ea nu consAentizeazA riscul unei sarcini.
b) Refuzul recunoasterii sexualitAtii. Utilizarea contraceptiei presu-pune cA recunosc inceperea activitAAi sexuale, ceea ce pentru unii ado-lescenti este dificil sau incomod.
c) Conceptii gresite. Printre adolescente circulA ideea cA sunt prea tinere ca sA rAmAnA gravide, sau cA fac sex in perioadele asa-zise de sigurantA ale ciclului ori fac sex prea rar pentru a rAmAne gravide.
d) Lipsa pregAtirii. Unii adolescenti nu anticipeazA actul sexual si nu au asupra lor materialul contraceptiv. Altii nu doresc sA altereze perceperea activitAtii sexuale spontane prin ificarea utilizArii metodelor contraceptive. Fetele care procedeazA astfei sfArsesc prin a rAmAne gravide.
e) Lipsa cunostintelor despre metodele contraceptive poate fi o cauzA realA a neutilizArii lor. De aceea, rolul pediatrului este de a le descrie si a le recomanda.
Aspecte clinice
Diagnosticul pozitiv de sarcinA trebuie fAcut cAt mai precoce, pentru a putea orienta
adolescenta in timp uAl spre ceea ce are de fAcut. La prezentarea adolescentei la cabinet se va face istoricul
menstrual complet incepAnd cu vArsta menarhei, durata in zile a ciclului si data ultimei menstruatii. Desi
amenoreea secundarA sugereazA sarcina, unele adolescente pot avea numai simptome discrete ca dureri de cap, disconfort abdominal sau astenie. UrmAtoarea etapA este efectu-area testului de sarcinA si apoi ecografia pentru a sili vArsta sarcinii. DupA silirea diagnosAcului de sarcinA, adolescenta va fi indrumatA spre serviciul de obstetricA-ginecologie.
Prevenirea sarcinii la vArsta adolescentei este idealA Principiile de bazA ale prevenirii sarcinii la aceastA vArsta sunt:
- Eforturile trebuie indreptate spre ambele sexe.
- Eforturile cuprind atAt pe copii, cAt si pe pArinti.
- Eforturile trebuie sA debuteze devreme, in copilArie. Acestea intereseazA nu numai medicul, ci si pArintA $i comunitatea si au ca scop prevenirea inceperii activitAtii sexuale precoce si prevenirea sarcinii.
Dezltarea responsabilitAtii pe termen lung se va face prin educatie sexualA si se incepe din copAArie prin discutii cu pArintA apoi cu copilul, cu adolescentul. Pediatrul este factorul ideal educational din cauze obiective:
- Are cunostintele necesare despre maturitatea copilului.
- Recunoaste cA responsabilitatea sexualA este semn de maturitate.
- $tie cA sexualitatea este una dintre multiplele manifestAri ale lun-gului proces de dezltare, asa cum sunt dormitul, mAncatul, excretiile.
Discutiile purtate cu adolescenAi debuteazA in jurul vArstei de 9-l0 ani si se tin initial cu ocazia vizitelor preventive, apoi se organizeazA special. Unii pediatri preferA sA aibA discutii cu gru-puri de adolescenti.
Masurile ce se lau in cazul diagnosticAril sarcinii
Se sileste intAi vArsta sarcinii. Apoi pediatrul va explica clar adolescentei cele trei optiuni: mentinerea sarcinii si pAstrarea copi-lului, mentinerea sarcinii si plasarea copilului pentru adoptie sau artul.
Desi discutiile initiale trebuie sA fie particulare intre practician si adolescentA, medicul trebuie s-o sfAtuiascA pe aceasta sA discute cu pArintii sau cu alti membri ai familiei implicati in silirea deciziei finale. DacA adolescentA este de acord, medicul poate media o intAlnirc intre ea si familie.
