Definitie. Abuzul de substante e deflnit prin consumul de tigAri, alcool sau droguri, avAnd drept urmare compromlterea stAril de sAnAtate sau producerea de disfunctii comportamentale. Abuzul cronic de substante determinA stoparea dezvoltArii psiho-sociale (elul 15.3).
Prelenta utilizAril de
droguri ilicite a crescut in tara noastrA, mai ales in rAndul elevilor de liceu, in timp ce in tArile industria-lizate consumul acestora in scolile superioare a scAzut, in schimb a crescut utilizarea alcoolului si a tigArilor. in general, bAietii con-sumA mai frecvent droguri ilicite decAt fetele, exceptAnd amphe-taminele, barbituricele si tranchilizantele pe care fetele le folosesc la fei de mult sau mai mult decAt bAietii. De asemenea, bAietii consumA mai mult alcool, in timp ce fetele fumeazA mai mult decAt bAietii.
Exemple de droguri
a) Tutunul Abuzul de
tutun la tineri este corelat puternic cu
fumatul in familie sau in grupul pe care-l freeventeazA. Este drogul licit cel mai obisnuit. Aproape o cineime dintre adolescenti fumeazA una sau mai multe tigAri pe zi. Fumatul este incercat cam cu doi ani inainte de a deveni obisnuintA. Unii bAieti folosesc mestecatul si/sau prizatul.
b) Marijuana are prelenta cea mai mare dintre
drogurile ilicite. DerivA din frunzele de cAnepA si se fumeazA in tigAri, pipe sau se amestecA in unele mAneAruri. Ingredientul activ este tetrahydrocanna-binol (THC). Hasisul este o rAsinA din cAnepA, flind o forma purA de TT IC.
THC-ul este meolizat in ficat, dar se depoziteazA in grAsimea corpului, ceea ce ii determinA o semiviatA lungA. Efectele terapeutice ale marijuanei includ reducerea greturilor la pacientii cu Cancer aflati sub tratament citostatic si reducerea presiunii intraoeulare la pacientii cu glaueom.
c) Alcoolul este substanta cel mai frecvent folositA sau de care se abuzeazA cel mai mult. BArbatii sunt cei care uzeazA si abuzeazA mai mult de acesta. Dintre bAuturile alcoolice,
berea se aflA pe primul loc. Adolescentii sunt ineurajati la consumul de alcool dacA in familie sau in anturajul pe care il freeventeazA se consumA alcool.
d) Halucinogenele. Cele mai eunoscute halucinogene sunt:
- LSD (lysergic aeid diethylamide) care derivA din fulgi de secarA;
- Mescalina derivA dintr-o specie de cactus;
- Psilocybin derivA dintr-o ciupercA numitA Psilocybe mexicana si phencyclidine (PCP), un drog folosit initial ca anestezic.
e) Stimulantele. Cele mai obisnuite stimulante sunt amfetaminele si cocaina. Cocaina derivA din frunzele unui arbore, Enjthraxylon coca, si din alte specii de eritroxilon. In 1980 devenise populAr un derit de
cocaina ce putea fi fumat, care s-a dovedit a fi foarte periculos din cauza nivelurilor mari pe care le atingea in creier.
f) Antidepresivele cele mai eunoscute sunt barbituricele si tranchilizantele;
g) Narcoticele, dintre care cele mai eunoscute narcotice sunt hero-ina, methadona, meperidina si propoxyphene. Naloxone este utilizat in tratamentul supradozelor.
h) Inhalantele au efect
sedativ si antidepresiv. Sunt folosite obisnuit de adolescentii foarte tineri, iar la noi in tarA mai ales de copin strAzii ("tipul aurolac").
ADOLESCENTUL CU BOLI CRONICE A1 INVALIDITATI
Bolile cronice care au debutat in copilArie isi pot schimba mani-festArile in adolescentA din cauza modificArilor hormonale ce survin la aceastA vArstA.
De exemplu,
diabetul zaharat tinde sA se decompenseze la aceastA vArstA, fiind necesarA cresterea adectA a dozei de insulinA. Tot la adolescentA apar si manifestArile unei complicatii de temut a diabetu-lui zaharat, si anume cele ale microcirculatiei.
Epilepsia stApAnitA medicamentos in timpul copilAriei poate sA reaparA la adolescentA. Cauza este neadministrarea medicamentului, deoarece adolescentul intrerupe tratamentul in momentul dispararitiei crizelor, considerAndu-se vindecat. Rolul pediatrului este de a-l convinge cA medicaAa nu trebuie intreruptA, ci, din contra, doza trebuie crescutA pentru a se corela cu cresterea ponderalA a adolescentului.
Astmul bronsic devine de asemenea mai greu de stApAnit din cauza faptului cA adolescentul nu-si ia tratamentul profllactic.
De o importantA majorA sunt schimbArile psihologice din perioada adolescentei ce influenteazA expresia bolilor cronice si rAspunsul social si emotional la acestea. Copin la vArstA adolescentei isi neagA boala, uitA sA-si ia tratamentul si refuzA sfaturile si educatia sanitarA. Adolescentul are resentimente fatA de luarea medicamentelor, fatA de pAstrarea unei
diete sau fatA de mentinerea unei anumite igiene personale. Adolescentul cu boli cronice se simte altfei decAt ceilalti si acest sentiment e intArit de fiecare data cAnd e pus sA-si ia medica-mentul.
Medicul care Ingrijeste astfei de adolescenti trebuie:
- sA ajute pacientul sA-si sorteze prioritAtile si sA-si asume respon-sabilitatea propriei ingrijiri;
- sA sprijine tinerii sA-si inteleagA problemele de sAnAtate;
- sA sprijine familia a cArei anxietate sporeste pe mAsurA ce creste copilul. Adolescentul nu se mai lasA ingrijit de mamA, ceea ce duce la conflicte: mama se simte frustratA, iar adolescentul furios;
- sA ia in calcul schimbArile in cresterea si dezvoltarea adolescentului, deci sA ajusteze dozele medicamentelor, sA dea sfaturi nutritive etc.;
- sA elueze cresterea si dezvoltarea sexualA ca indicator al trecerii progresive a tAnArului prin pubertate. IntArzierea pubertAtii poate fi cauzatA de o serie de boli cronice, iar acest lucru fi explicat tAnArului pacient.
