Patologia cavitatii bucale - inflamatii, glosite, tumorile benigne, tumorile maligne

PATOLOGIA CAVITATII BUCALE

Inflamatii :

Stomatita ulceroasa :

Simptomatologie : durere sialoree, senzatia de arsura, gust rau in gura, alimentatie dificila.

Constatari : ulceratii pe mucoasa bucala si gingie, sangerande usor si care au un detritus necrotic cu fibrina. In cultura - fuzospirili.

Alte forme , descrise, de stomatite sunt :

- stomatita eritematoasa simpla sau catarala ;

- stomatita eritemato-pultacee ;

- stomatita ulcero-membranoasa ;

- stomatita gangrenoasa (noma este o gangrena unilaterala, de obicei a obrazului stang care intereseaza si pielea).

Diagnosticul diferential al stomatitei ulceroase se face cu : luesul, in toate stadiile, tuberculoza, cancerul, SIDA, boli de sange (agranulocitoza, leucoze acute), angulus infectiosus.

Tratament ;

- badijonarea ulceratiilor cu acid cromic 5% ;

- spalaturi bucale ;

- asanarea focarelor dentare.

Gingivo stomatita herpetica :

Etiologia - infectie virala cu Herpes simplex virus.

Simptome : febra, senzatie de arsura intensa a gurii, halena fetida, sialoree.

Constatari , debut cu flictene mici carora le urmeaza eroziuni numeroase cu limite nete si cu depozite alb fibrinoase. Bolnavii pot prezenta adenopatie satelita dureroasa.

Diagnosticul diferential se face cu alte afte si anume :

- afte gigante ;

- afte necrozante ;

- afte bipolare, localizate pe mucoasele bucala si genitala ;

- aftoza Behcet - maladie vasculara autoimuna cu interesarea: mucoasei bucale si a mucoasei genitale, sindrom cutanat (pustule), manifestari oculare (irite), articulare, vasculare (tromboflebite) si nervoase.

Tratament :

- badijonari cu acid cromic 5%, violet de gentiana 1% sau virustatice (Rodilemid).

Soor :

Etiologia - micotica (Candida Albicans). Fungii ,saprofiti,determina aparitia bolii la pacientii debilitati : casectici, dupa chimioterapie sau dupa iradiere.

Simptome : senzatie de arsura la nivelul gurii si faringelui, disfagie.

Constatari : mucoasa bucala, faringele si chiar esofagul sunt acoperite de depozite albicioase ce pot conflua in membrane. Incercarea de desprindere a acestor depozite sau membrane lasa leziuni sangerande.

Sa nu neglijam investigatia pentru HIV.

Tratament :

- badijonari cu antifungice.

GLOSITE

Glositele acute sunt superficiale sau profunde, cele superficiale sunt manifestari linguale in cadrul diverselor stomatite. Glositele acute profunde sunt reprezentate de abcesul lingual si glosita flegmonoasa.

Glositele cronice :

- limba saburala, din starile febrile ;

- glosita depapilanta difuza (limba neteda) apare in avitaminoze (B₂, C- limba rosu inchis, PP - limba rosie cu ulceratii) in anemia hipocroma si anemia

pernicioasa, in sindromul Sjogren ;

- glosita depapilanta in arii multiple, apare la diabetici, luetici, in guta. Aici este clasificata glosita Hunter care apare in anemia pernicioasa ;

- glosita exfoliatrice marginala (limba in harta georgafica) este o anomalie constitutionala si din punct de vedere clinic pe marginile limbii se observa multiple pete rosii cu margini albicioase, uneori usor ridicate ;

- glosita romboidala mediana se manifesta sub forma unui placard neted,

rosu, romboidal cu diametrul de 2 cm. Leziunea este indolora, descoperindu-se intamplator ;

- glosita piloasa (limba neagra piloasa) este generata de hiperplazia papilelor filiforme care duce la aparitia firelor de par, lungi chiar de 2 cm.

- glosita plicaturata ( limba scrotala). Defect ereditatr intalnit la 80% din cazurile

de mongolism. ;

- glosita scleroasa in care trebuie sa suspectam etiologia luetica.

Macroglosia :

In functie de factorii etiologici se descriu mai multe forme de macroglosie :

- macroglosia ereditara ;

- macroglosia hemangiomatoasa sau limfangiomatoasa ;

- macroglosia hipotiroidiana ;

- macroglosia amiloida.

TUMORILE BENIGNE

Sunt putin frecvente, intalnite la ambele sexe egal si s-au descris :

- papilomul ;

- adenomul sebaceu ;

- cheilita glandulara simpla sau cheilita granulomatoasa ;

- tiroida aberanta localizata la baza limbii ;

- ranula - tumora chistica ;

- chistul dermoid - localizat in seul bucal ;

- chistul mucos - localizat pe buza sau obraz ;

- chistul sebaceu ;

- fibromul , frecvent in limba ;

- adenomul ;

- adenomul pleomorf ;

- lipomul ;

- limfangiomul, congenital este mai frecvent pe buze si limba si se prezinta ca o masa mamelonata, conopifdiorma acoperita de cule translucide cu aspect de picaturi de roua, nu este dureroasa si este de consistenta moale. La nivelul limbii determina aparitia macroglosiei, iar partea care depaseste buzele se inflameaza si ulcereaza. Bolnavul acuza tulburari de fonatie, masticatie, deglutitie si prezinta sialoree ;

- hemangiomul simplu si cavernos pot prezenta aspecte de macroglosie sau macrocheilie ;

- angiomul congenital cu formele : stelat, sau tuberos ultimul luand aspect tumoral ;

- tumori glomice, cu dimensiuni ce nu depasesc 1,5 cm, bine delimitate, rotunde, moi, dureroase si extrem de sensibile la variatiile termice;

- leiomiomul ;

- rabdomiomul ;

- miomiul mioblastic;

- schwanomul.

Tratamentul tumorilor benigne este chirurgical.

TUMORILE MALIGNE

Cancerul de buza.

Cancerul de buza superioara are o evolutie mai rapida ca cel al buzei inferioare. Leziunea initiala poate fi o cula , apoi o ulceratie sangeranda acoperita de o crusta, care indepartata de bolnav se reface. Localizarea predilecta a tumorilor neoplazice in 90% din cazuri este la locul de unire al portiunii cutanate cu cea mucoasa. Leziunile se pot dezvolta apoi superficial cu aspect papilar sau nodular, sau in profunzime cu ingrosarea mucoasei urmata de ulceratie crateriforma sau de o forma exofitica conopidiforma, proliferativa. Ulceratia sau vegetatia sangereaza usor si degaja un miros respingator. Dimensiunile cancerului de buza inferioara sunt intotdeauna mai mari decat ale celui de buza superioara.

Evolutia cancerului de buza este lenta, metastazarea ganglionara este tardiva, exitusul survenind dupa 3 ani si jumatate de suferinta netratata.

Tratamentul este chirurgical si adjuvant cobaltoterapia.

Cancerul de limba

Reprezinta 18% din carcinoamele cailor aerodigestive superioare. Afecteaza sexul masculin in proportie de 88%, de obicei dupa varsta de 40 ani, dar au fost descrise cazuri si la copii. Localizarea cea mai frecventa (75% din cazuri) este in cele 2/3 anterioare ale limbii.

Histologic predomina carcinomul spinocelular (97% din cazuri) si apoi carcinoamele adenoide chistice si sarcomul.

Simptomatologia. Debutul este insidios nealarmant pentru bolnav, care totusi poate prezenta :

- tulburari de motilitate a limbii ;

- tulburari de masticatie ;

- tulburari de fonatie ;

- dureri spontane sau provocate de deglutitie cu iradiere in ureche ;

- parestezii.

In perioada evolutiva simptomatologia este dominata de aparitia ulceratiei dureroase, indurate la baza, sangerande, si care treptat capata un caracter vegetant. Exista si forma tumorala nodulara, cu nodul interstitiali, bine conturat, mobil, neaderent si nedureros. Ulterior nodulul se fixeaza, devine infiltrativ, sensibil si se ulcereaza, aparand si durerile spontane si provocate de miscarile limbii. Cancerul localizat la baza limbii apare fie sub aspect nodular, fie vegetant ulcerativ, cu fundul ulceratiei acoperit de sfacele, sangerand si cu o fetiditate caracteristica.

Evolutia clinica este rapida, cu invazia amigdalelor, valului, seului bucal, mandibulei. Adenopatia metastatica laterocervicala (la 70% din cazuri) este des bilaterala datorita incrucisarii limfaticelor limbii si sunt invadati neoplazic ganglionii subdigastrici, submentali, submandibulari. Adenopatia precoce are tendinta la fixare si exteriorizare. Casexia neoplazica datorita dificultatilor de alimentatie si hemoragia prin erodarea vaselor limbii sunt cauzele de exitus care survin la 1 an si jumatate de la debut.

Tratamentul : chirurgical, de la glosectomia partiala la hemiglosopelvimandibulectomia (operatia comando) si pana la glosectomia totala, operatii urmate de grefe osoase si plastii cu lambouri musculo cutanate nu prezinta rezultate incurajatoare. Terapia complexa : chirurgie , iradiere, citostatice, are carei secvente sunt stabilite in comisia oncologica, obtine cele mai mici rate de recidive si o supravetuire la 5 ani de 15% in T₃ N₁ sau T₃ N₂

Cancerul seului bucal

Evolueaza asimptomatic in faza initiala, iar tumora apare de obicei median sau paramedian la nivelul papilei canalului Wharton.

Anatomie patologica :

Macroscopic tumora se prezinta sub formele : nodulara, ulceroasa, ulcerovegetanta sau papilomatoasa. Microscopic, predominenta carcinoamelor spinocelulare este covarsitoare (98%), restul fiind tot carcinoame, dar glandulare.

Simptomatologia : Debutul este cel mai adesea sub forma unei eroziuni mici dureroase, daca intereseaza frenul. Ulceratia poate evolua in doua directii : ori devine profunda cu invazia vecinatatii, ori se acopera de muguri carnosi, vegetanti, care sangereaza usor. Bolnavul are dureri violente, spontane si accentuate de miscarile limbii sau de contactul cu alimente, sialoree si halena fetida.

Evolutia este rapida, prin extensia tumorii spre baza limbii, stalpii amigdalieni si peretele lateral al faringelui, prin aparitia metastazelor ganglionare laterocervicale, bilaterale in 50% din cazuri.

In faza terminala seul bucal este prins in totalitate cu limba invadata si imobilizata.

Tratamentul : complex este cel cu rezultatele cele mai satisfacatoare.

Cancerul obrazului

Este rar, cu evolutie rapida, prin limfofilie, aproape egal la cele doua sexe dupa varsta de 60 ani.

Formele macroscopice anatomopatologice sunt ulceroasa, verucoasa, papilomatoasa si nodulul interstitial. Forma ulceroasa, cea mai des intalnita, apare ca o leziune crateriforma, acoperita de muguri carnosi, dureroasa, cu margini neregulate, cu fundul murdar si acoperit de sfacele. Extensia in profunzime produce infiltrarea pielii care capata aspectul de 'coaje de portocala' si in stadii mai avansate se produce perforarea obrazului si invazia vecinatatilor (sinusul maxilar, fosa infratemporala).

Tratamentul :

Asociatiile terapeutice (chirurgie, iradiere, citostatice) sunt cele care au obtinut rezultatele cele mai notabile.

Cancerul plafonului bucal

Evolueaza asimptomatic de multe ori in faza, initiala sau bolnavul acuza neadaptarea protezei, iar in cancerul de val pot apare tulburari fonatorii, dureri sau parestezii.

In perioada evolutiva aspectul tumoral este ulcerativ sau infiltrativ. In aceasta etapa bolnavul acuza : refluarea alimentelor prin nas, rinolalia aperta, sialoree cu striuri sangvinolente, trismus si uneori tulburari auditive prin extensia tumorala la tuba.

Evolueaza in medie 3 ani producand deformatii osoase si metastazand locoregional.

Tratamentul, cu rezultate descurajante este in principal iradiant si chirurgical pentru formele limitate la val.

In cavitatea bucala au fost descrise tumori neoplazice rare :

- sarcomul Kaposi - la nivelul palatului dur sau gingiei (SIDA) ;

- melanomul localizat jugal, gingival sau pe palatul dur.

Consultatia preterapeutica (clasificarea clinica) in cazul celor mai frecvente malignoame ale cavitatii bucale include in sistemul TNM :

T = Tumori :

T_x tumora primara nu este decelata ;

T_o nu exista premize pentru o tumora primara ;

T_is carcinom preinvaziv (carcinom insitu)

T₁ tumora mai mica de 2 cm ;

T₂ tumora cu diametru mare mai mare de 2 cm, dar nedepasind 4 cm T₃ tumora cu diametru mai mare de 4 cm ;

T₄ tumora cu extindere pe structurile vecine .

N = Node :

N_o nu exista metastaze regionale limfoganglionare ;

N₁ un ganglion metastatic ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm ;

N_2a un ganglion metastatic ipsilateral cu diametrul de 3-6 cm ;

N_2b mai multi ganglioni metastatici ipsilaterali cu diametrul mai mic de

6 cm ;

N_2c ganglioni metastatici bilaterali sau contralaterali cu diametrul mai mic de 6 cm ;

N₃ ganglioni metastatici cu diametrul mai mare de 6 cm .

M = Metastatis :

M_o nu exista metastaza la distanta ;

M₁exista metastaza la distanta.