Cavitatea bucala anatomie

CAVITATEA BUCALA ANATOMIE

Notiuni de anatomie :

Cavitatea bucala sau gura este segmentul initial sau facial al tubului digestiv. Cavitatea bucala prezinta un schelet osos format de cele doua maxilare care impreuna cu arcadele dentare divid gura in doua segmente :

- unul exterior reliefului osteodentar - vestibului bucal ;

- altul interior reliefului osteodentar - cavitate bucala propriu-zisa. . nr. 23

Buzele sunt doua repliuri musculomembranoase, mobile unul superior - buza superioara- si altul inferior - buza inferioara care intra in contact prin marginile lor libere orizontale. Buzele se unesc la extremitatile laterale ale orificiului bucal si formeaza comisurile bucale. Conuratia externa a buzelor :

- o portiune superficiala cutanata ;

- o portiune profunda mucoasa, interna, unite la nivelul marginii libere a buzei.

Structura buzelor de la suprafata in profunzime este urmatoarea : piele, tesut conjunctivo-grasos, muschi, strat submucos, mucos epitelial si glandular. Musculatura buzelor este formata din muschiul orbicular sau constrictor al buzelor, de un complex de muschi pielosi faciali, peribucali si de muschiul buccinator. Mucoasa are un epiteliu de tip pavimentos stratificat. Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele faciale, inervatia motorie de ramuri din nervul facial, iar cea senzitiva de ramuri din nervul trigemen.

Regiunea geniana sau peretele lateral al cavitatii bucale prezinta doua fete : una externa cutanata si alta interna bucala . Structural obrazul este alcatuit din spre suprafata spre profunzime din straturile : piele, tesut conjunctivo grasos subcutanat, care constituie bula lui Bichat in regiunea posterosuperioara a obrazului, muscular, spatiul intermuscular care reprezinta locul de trecere al vaselor, nervilor si al canalului Stenon, mucos cu numeroase glande si cu o retea limfatica bogata si osos cu doua portiuni : maxilara si mandibulara. Pe fata interna in dreptul celui de al 2-lea molar superior se deschide canalul Stenon.

Vestibulul bucalin forma de potcoava deschisa posterior, este portiunea cuprinsa intre buze si obraji la exterior si arcadele dentare si regiunea gingivala la interior.

Cavitatea bucala propriu-ziza este segmentul delimitat :

- superior - regiunea palatina ;

- anterolateral - partea linguala a arcadelor dentare si marginea anterioara a ramurii ascedente a mandibulei ;

- inferior - seul bucal.

Plafonul cavitatii bucale este format de regiunea palatina care la randul ei este constituita din doua parti distincte : o parte anterioara, aproape orizontala, osoasa, fixa - bolta palatului sau palatul dur si o parte posterioara, oblica, aproape verticala, moale, membranaosa, mobila - valul palatului sau palatul moale. Raporturile importante ale fetei superoposterioare a boltii palatine sunt cu : fosele nazale, sinusurile maxilare si rinofaringele.

Palatul dur este alcatuit din 4 procese osoase, articulate pe linia mediana si anume : procesele palatine ale oaselor maxilare si procesele orizontale ale oaselor palatine. Mucoasa care tapeteaza palatul dur este cu epiteliul de tip pavimentos stratificat. Vascularizatia arteriala provine din ramuri ale arterei sfenopalatine, iar inervatia este asigurata de ramuri din nervul trigemen.

Palatul moale se fixeaza in regiunea posterioara a palatului dur si se prelungeste la randul sau, posterior cu lueta, fiind ancorat si la baza limbii si la faringe prin doua arcuri musculare, stalpul anterior si stalpul posterior al valului care incadreaza amiglada palatina .

Musculatura valului :

- muschiul ridicator al valului si cu actiune de dilatator al orificiului tubar ;

- muschiul tensor al valului si cu actiune de deschidere a orificiului tubar ;

- muschiul faringopalatin ;

- muschiul palatoglos ;

- muschiul uvulei.

Vascularizatia arteriala este din arterele faciala si maxilara interna.

Inervatia motorie este din nervii V, IX, X, XII.

Limba , organ musculomembranos de forma ovoida alungita anteroposterior prezinta : doua fete, doua margini, un varf si o radacina. Pe fata superioara sau dorsala a limbii la unirea a 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara se gaseste V-ul lingual, deschis anterior al carui varf foramen caecum - marcheaza unirea celor trei muguri embrionari ai limbii si locul emergentei embrionare a glandei tiroide. V-ul lingual este format din partide calcifrorme, 9-l1 la numar, la nivelul carora se afla corpusculii gustativi. Partea anterioara , segmentul orizontal, bucal al limbii mai prezinta papile filiforme, foliate, fungiforme. Partea posterioara a limbii inapoia V-ului lingual, partea faringiana este verticala si prezinta un conglomerat de foliculi limfoizi care constituie amigdala linguala. La varful limbii se mai afla o glanda salivara, compusa, glanda pereche al lui Blaudin - Nuhn. Limba prezinta un schelet fibros constituit din : apronevroza linguala, osul hioid si procesul stiloidian pe care se insera muschii limbii. Mobilitatea limbii este rezultatul actiunii concentrice a unui numar de 17 muschi, dintre care 16 muschi sunt constanti si grupati in 7 perechi si 2 muschi nepereche, iar muschiul amigdaloglos este inconstant. Musculatura extrinseca: muschiul genioglos, stiloglos, hioglos, palatoglos, faringoglos si amigdaloglos. Musculatura intrinseca : muschii linguali inferior si superiori, muschiul transvers si muschiul vertical. Vascularizatia arteriala este asigurata prin arterele linguale. Venele se varsa in jugulara interna direct sau mediat prin trunchiul tiro-lingo-facial. Limfaticele, bogate, dreneaza in ganglionii subdigastrici, jugulocarotidieni superiori si submaxilari. Inervatia motorie este asigurata de nervul hipoglos, cea senzitiva provine din nervii : trigemen, lingual si glosofaringian, iar cea senzoriala pentru 2/3 anterioare ale limbii provine din nervul coada timpanului, ram din nervul facial, iar pentru treimea posterioara provine din nervul glosofaringian.