Performante vizuale

PERFORMANTE VIZUALE

Ansamblul testelor de vedere perceptivo - motoare releva informatii asupra profilului calitativ al performantei vizuale a unui subiect, adica dezvoltarea sa vizuala, adaptarile si concesiile modelului vizual. Ele pot folosi evaluarea capacitatii de performanta vizuala pentru o ocupatie precisa. Testele de performanta vizuala, arata natura problemei vizuale.

Testele propuse sunt stereoscopice si nestereoscopice.

Punctul proxim de convergenta

are ca scop determinarea punctului proxim de convergenta si a calitatii recuperarii alinierii binoculare, dupa spargerea fuziunii;

se foloseste un izvor luminos punctiform (lampa stilou), iar iluminarea ambientala este normala;

comportamente observabile: ruperea fixarii la un ochi, ruperea alternativa a fixarii cand la un ochi cand la celalalt, pierderea fixarii de catre ambii ochi, nu se pierde fixarea;

recuperarea: recuperare la ochiul care a pierdut fixarea, recuperare la ambii ochi, nu se recupereaza;

se noteaza distantele la punctele de recuperare si ochiul care a pierdut fixarea;

aspecte normale: ruperea fixarii la aproximativ 5 cm de radacina nasului, recuperare la 8 cm.

Punctul proxim de convergenta nu depinde de varsta.

Precautii tinta se dplaseaza cu viteza constanta, potrivita. Daca subiectul intrerupe fuziunea, dar nu raporteaza diplopie, se poate concluziona ca un ochi este neutralizat. Ochiul dominant este cel care pastreaza fixarea pe tinta.

Amplitudinea de acomodare Donders

scopul testului este determinarea punctului proxim de acomodare;

se folosesc teste optotip cu Vb=l, pentru distanta Harmon, iluminarea ambientala este normala;

subiectul este asezat comod si se foloseste compensarea stabilita la testul nr.7. Testul se prezinta subiectului in vecinatatea ului median, putin sub ul orizontal, ce trece prin centrele de rotatie al ochilor. Subiectul citeste literele cu glas tare. Testul este plasat initial la distanta corespunzatoare lungimii bratului. Daca subiectul a citit literele, se deplaseaza testul spre subiect incet si cu viteza constanta. Se cere subiectului sa spuna cand literele devin neclare sau dificil de citit. Se exprima in dioptrii distanta de la test la radacina nasului;

aspect normal conform varstei subiectului;

observatii: amplitudinea de acomodare Donders difera de amplitudinea de acomodare stabilita cu metoda lentilelor negative, deoarece avem si ajutorul reflexului acomodativ datorat convergentei.

precautii: subiectul citeste testul, cat timp acesta se deplaseaza spre el pana ce vede neclar.

Rotatii monoculare

scopul acestui test este evaluarea miscarilor de versiune;

se foloseste un creion sau bagheta sau izvor luminios punctiform, iluminarea ambientala este normala;

se obtureaza cu un carton ochiul dominant, asa incat sa se poata observa ambii ochi ai subiectului. Tinta se misca intr-un departat, aproximativ la 1 m de subiect, perpendicular pe ul sau median, descriind un cerc, cu raza de 300 mm. Se poate observa repede, daca diametrul cercului este prea mic sau prea mare, observand miscarile ochiului. Se doreste o miscare de rotatie aproape de maxim. Viteza de rotatie a tintei: o rotatie la fiecare trei secunde. Tinta se misca in sensul orar si antiorar. Se vor realiza rotatii pana sa inceapa observarea miscarilor ochilor. Dupa aproximativ 5 rotatii intr-un sens, se inverseaza miscarea. Se repeta testarea obturand celalalt ochi.

aspecte normale: rotatii balistice lente tn sensul orar si antiorar.

instruirea subiectului: acesta trebuie sa priveasca tinta si sa urmareasca miscarea ei, fara sa miste capul. Daca tinde sa miste capul, se fixeaza capul pe suport.

comportamente observabile: urmarire regulata, pierderi de fixare, urmarire neregulata, cu sacade, limitari ale miscarii in anumite zone (se noteaza zona dupa cadranul ceasului), miscari asociate ale capului, corpului si membrelor;

se noteaza prezenta sacadelor, urmaririlor neregulate sau regulate, miscarile asociate, postura capului, cu ce efort realizeaza urmaririle. I se acorda subiectului timp de acomodare cu testul. Se noteaza pe rand, comportamentele pentru OD obturat - miscari pozitive si sens invers pentru OS liber si ochiul obturat, OS - miscari pozitive si sens invers pentru ochiul liber si ochiul obturat;

normal: urmariri regulate fara pierderi de fixare.

Rotatii binoculare

testul are ca scop evaluarea miscarilor oculare in conditiile fixarii binoculare a tintei mobile;

se foloseste un izvor punctiform luminos, tinta se fixeaza in fata subiectului la distanta de 900 mm. Aceasta se misca in spirala, incepand de la aproximativ 300 mm si ajungand dupa 5 rotatii la diametrul de 900 mm, cu viteza constanta de o rotatie la 3 secunde. Tinta se misca odata in sens orar si apoi in

sens antiorar. Se urmareste rotatia globilor oculari pentru a depista eventualele sacade sau regresii. Se instruieste subiectul sa nu miste capul in timpul urmaririi;

normal miscarea de urmarire este regulata, continua;

se noteaza caracterul miscarilor, pozitia zonelor in care apar eventualele sacade dupa sistemul orar pentru ambii ochi. Se noteaza eventualele dificultati de urmarire.

Testul de orientare ochi - mana

testul are ca scop evaluarea posibilitatii de orientare vizuala a mainii;

se foloseste un izvor luminos punctiform (bagheta sau creion). Tinta se pleaseaza in ul median la nivelul ochilor, la distanta de 400 mm de subiect. Acestuia i se obtureaza unul din ochi cu un carton (12 x 18 cm), iar subiectul trebuie sa arate tinta cu degetul aratator al celeilalte maini (de exemplu: cu mana stanga tine cartonul obturator si acopera OS, cu degetul mainii drepte atinge tinta. Apoi schimba ochiul si mana);

normal este tintirea corecta a izvorului luminos.

Miscarea tintei trebuie sa fie rapida. Daca subiectul are ambliopie sau fixare excentrica, va avea dificultati sa atinga tinta. Se noteaza: exactitatea fixarii cu OS, exactitatea fixarii cu OD, ezitarile si erorile de indicatie a tintei.

Fixari sacadate (monocular)

testul are ca scop evaluarea miscarilor oculare;

se utilizeaza doua tinte diferite: bagheta cu varf rosu si verde sau doua surse punctiforme de lumina, de culoare diferita;

se obtureaza ochiul dominant; cele doua tinte sunt asezate in frontal in fata ochiului liber, la 1 m. Distantt intre tinte este de aproximativ 600 mm in median. La comanda, subiectul schimba repede fixarea de la o tinta la alta. Perioada schimbarilor este de o secunda. Se fac cateva treceri in ul orizontal, apoi se fixeaza tintele in acelasi frontal si se comanda fixari suscesive in acest .

instructiuni date subiectului: schimbarea tintei se face la comanda, rotind numai ochii, nu si capul. Se recomanda subiectului cateva treceri de fixare inainte de inceperea testarii efective. Se noteaza calitatea miscarilor pentru fixari sacadate in ul orizontal si vertical;

normal este o miscare in salt de la o tinta la alta, fara miscari corective.

Fixari aproape - departe si departe - aproape

scopul testului este evaluarea dinamicii capacitatii de fixare cu acomodare a obiectelor, la distante diferite si a reflexului pupilar de apropiere;

se folosesc teste Snellen pentru departe si aproape, iluminarea ambientala este normala;

subiectul este indrumat sa citeasca tinta la distanta Harmon. Tabloul cu testele optotip pentru departe este plasat la aproximativ 5 m. in scopul observarii schimbarilor de fixare pacientul ar trebui sa poata privi testele pentru departe, pe deasupra capului optometristului, care insa va putea observa ochii si cand subiectul fixeaza testul pentru aproape. Subiectul fixeaza si citeste testul pentru aproape la comanda 'aproape' si fixeaza si citeste pentru departe la comanda 'departe'. Schimbarile de fixare se fac in ritm de una pe secunda. Se fac aproximativ 5 schimbari de fixare pentru obisnuirea subiectului, apoi se incepe observarea propriu - zisa. Se atrage atentia subiectului sa nu miste capul cand se schimba fixarile. Se observa eventualele miscari neregulate ale ochiului cand se schimba fixarea. Unii subiecti pot face trecerea de la departe la aproape repede, cu miscare continua a ochilor, dar au dificultati cand fac trecerea de la aproape la departe. Se observa urmatoarele: daca un ochi ramane in urma celuilalt cand se schimba fixarea, reflexul pupilar la fixarea aproape pupila se micsoreaza, iar la fixare departe se dilata, daca pupilele se modifica simultan, daca au acelasi diametru, daca au forma circulara. Se noteaza calitatea fixarilor in ambele sensuri si reflexul pupilar.

normal se schimba fixarile fara miscari de corectie sau opriri.

Coarda Brock

testul investigheaza comportamentul spatial al ochilor si cum ii foloseste subiectul cand priveste in
apropiat;

se utilizeaza un snur sau o bagheta de 350 mm, iluminarea ambientala este normala. Subiectul este instruit sa tina snurul sau bagheta, cu un capat in dreptul radacinii nsului, iar celalalt capat in median la distanta Harmon (in punctul corespunzator vaderii aproape obisnuita). Snurul se tine intins. Se cere subiectului sa fixeze capatul indepartat al snurului. Se intreaba subiectul cate snururi vede, mergand de la ochi la degetul care tine capatul departat. Daca vede un singur snur, se cere subiectului sa inchida un ochi, apoi celalalt si se intreaba daca vede in ambele cazuri snurul;

normal vede doua snururi de la fiecare ochi si intalnindu-se in capatul departat;

se pot constata urmatoarele situatii: subiectul vede simultan doua snururi in forma de V: foloseste ambii ochi in acelasi timp si proiecteaza in acelasi punct din spatiu; subiectul vede un singur snur: foloseste un singur ochi; subiectul vede un timp si apoi numai celalalt snur: neutralizare alternanta; subiectul vede doua snururi incrucisate in X: sunt folositi ambii ochi dar proiectia este esoforica; subiectul vede doua snururi care nu se intalnesc: sunt folositi ambii ochi simultan dar proiectia este exoforica; subiectul percepe in X in loc de V: proiectie esoforica cu suprimare perimaculara; snurul pare sa porneasca din cap, la acelati nivel sau un snur pare sa fie mai sus decat celalalt: raspuns ambiocular sau hiperforie; subiectul vede doua snururi dar unul este mai neclar: suprimare partiala a unui ochi: anisometropie;

normal se descriu in amanunt constatarile.

Vederea stereoscopica (vederea departe)

scopul testului este evaluarea capacitatii de a vedea stereoscopic;

se folosesc diverse stereograme, stereoscopul este reglat pentru infinit;

postura subiectului trebuie sa asigure inhibarea convergentei psihice. O stereograma contine sase randuri de smboluri. Fiecare rand contine cinci simboluri in forma de stea, inima, patrat, pata circulara, cruce. Unul dintre simboluri din fiecarea pare sa fie deplasat decalat in spatiu fata de celelalte. Subiectul poate spune ca vede dublu tinta. In acest caz, suportul stereogramelor poate fi deplasat pana se obtine fuziunea, apoi revine incet la pozitia corespunzatoare pentru infinit. Se cere subiectului sa spuna care simbol din fiecare rand se apropie de el;

normal este o raportare corecta pentru toate liniile, daca subiectul are un grad inalt de percepere a profunzimii. Capacitate medie, raspuns: 'in patru linii';

observatie: daca subiectul nu raspunde corect la prima linie, este intrebat cum apare simbolul din staaga si din dreapta marginii inferioare a stereogramei. Daca unul dintre aceste simboluri nu este perceput, inseamna ca un ochi este neutralizat.