Anatomie. Retina este alcatuita dintr-o tunica externa pigmentara (ce vine in contact cu coroida) si o tunica interna senzoriala (in contact cu corpul vitros). in centrul partii posterioare se afla macula (al carui centru este denumit foe) care apare galbuie si usor ovalara. Ea are multe celule cu conuri, astfel incat acuitatea vizuala este maxima aici. La aproximativ 3 mm medial fata de foe se afla discul optic care nu contine celule cu conuri sau bastonase (corespunde petei oarbe a campului vizual).
Discul optic. Trebuie sa aiba o culoare roz-pal si este mai palid in cazul atrofiei optice (p.576). Discul prezinta o cupusoara fiziologica situata central si care trebuie sa ocupe aproximativ o treime din diametrul discului. Adancirea si largirea cupusoarei apar in glaucom (p.578). Discul poate aparea oval intr-un ochi cu astigmatism si apare anormal de larg intr-un ochi miop. Marginile discului sunt sterse in cazul edemului papilar (ex: in cresterea presiunii intracraniene,
hipertensiunea maligna, trom-boza de
sinus carnos) si a nevritei optice. Vasele sanguine noase apar in cazul trombozei nelor retiniene; in
hipertensiune si diabet apare o paloare retiniana anormala insotita de ocluzii arteriale si
hemoragii cu exsudate.
Dezlipirea de retina. Poate fi "simpla", idiopatica, secundara unor afectiuni intraoculare (melanom, benzi fibroase in interiorul corpului vitros in cazul diabetului), poate aparea dupa operatiile pentru
cataracta sau poate fi secundara traumatismelor. Ochiul miop este mai predispus la dezlipire, cu cat este mai grava
miopia cu atat este mai mare riscul.1In dezlipirea simpla, orificiile din
retina permit fluidului sa separe retina senzoriala de epiteliul pigmentar retinian.
Dezlipirea se poate prezenta ca o pierdere nedureroasa a derii, ce este descrisa uneori ca o cortina ce acopera derea (cortina cade cand jumatatea inferioara a retinei se dezlipeste si se deplaseaza in sus). 50% din pacientii care au o dezlipire de retina prezinta simptome premonitorii - stele sau senzatia unor pete in fata ochilor ce apar ca urmare a stimularii retiniene anormale produsa inainte de dezlipire.1 Dezlipirea jumatatii inferioare a retinei nu detaseaza macula, in timp ce dezlipirile jumatatii superioare o detaseaza. Daca macula a fost detasata, derea centrala este pierduta si nu va putea fi recuperata nici chiar daca retina este inlocuita cu succes. Viteza de dezlipire variaza dar in jumatatea superioara ea tinde sa fie mai mare. Se pot detecta defecte de camp vizual. Examenul oftal-moscopic evidentiaza o retina gri, opalescenta care balonizeaza in fata. Tratamentul include examenul urgent efectuat de catre un specialist si imte sclerale de silicon, crioterapie, retinopexie pneumatica, coagulare cu argon sau laser pentru a asigura retina.
Retinitis pigmentosa. Aceasta afectiune familiala este o cauza comuna de degenerescenta retiniana. in zonele mijlocii si periferice ale fundului de ochi sunt raspandite particule de pigment negru. Simptomele au un aspect sters, iar treptat se produce atrofia optica si orbirea.
Retinoblastomul. Pacientul tipic este un copil in varsta de pana la trei ani. Daca este bilateral (80%) cauza este de obicei ereditara. Gena pentru retinoblastom este prezenta la toate persoanele si in mod normal este o gena supresoare sau o anti-oncogena. Cei cu retinoblastoame ereditare au o alela alterata in fiecare celula. Daca o celula retiniana in dezvoltare sufera o mutatie la nilul celeilalte alele, se va genera un retinoblastom. Prezentare: Pot aa dezvoltare in exteriorul (exofitica) sau in interiorul (endofitica) vitrosului producand o pupila alba (leukocoria), strabism, imflamatie si absenta reflexului rosu al retinei. Parintii pot depista acest lucru cand examineaza fotografiile copiilor lor, efectuate cu un blitz, si in care numai un ochi apare rosu. Tratament: Enucleere.
a) Edem papilar produs de cresterea presiunii intracraniene. Discul proemina anterior si lateral spre retina inconjuratoare. Marginea discului este complet stearsa iar in anumite locuri vasele retiniene par disparute deoarece
edemul impiedica translucenta tesuturilor discale. Venele retiniene sunt disparute si exista cateva hemoragii.
b) Edem papilar. Vasele care trarseaza discul par a disparea din loc in loc ca urmare a pierderii translucentei tesutului prelaminar in care sunt localizate (dupa J Parr Introducere tn Oftalmologie, OUP.)
