Cand identifici o cataracta, dozeaza glicemia (pentru a exclude DZ).
Cataracta este o opacifiere a cristalinului. La nivel mondial, principalele patru cauze de orbire sunt: cataracta, deficitul de vitamina A, tra-homul si onchocercoza. Cea mai frecventa cauza de
cataracta in lumea occidentala este reprezentata de imbatrinirea cristalinului. Aceste cauze se intalnesc in 75% din cazurile in varsta de peste 65 de ani dar la numai 20% intre 45-65 ani.
Alte cauze. Diabetul zaharat; galactozemia; hipocalcemia;
rubeola intrauterina sau toxoplasma (p.106); uveita posterioara trenanta; genetice (sdr. Werner, distrofia miotonica); secundara traumatismelor, socurilor electrice, iradierii (radiatii infrarosii sau X) sau folosirii corticosteroizilor.
Clasificarea oftalmoscopica se face in functie de aspectul cristalinului, in cazul cataractelor imature reflexul rosu mai apare; daca exista o cataracta densa reflexul nu mai apare iar fundul de ochi nu mai poate fi vizualizat. Cataracta nucleara modifica indicele de refractie al cristalinului si este frecventa la persoanele in varsta, la fel ca si opacitatile cor-ticale dispuse in spita de roata si avand forma de pana. Cataractele polare anterioare si posterioare sunt localizate, au de obicei caracter ereditar si sunt situate pe axul vizual. Opacitatile subeapsulare secundare utilizarii de steroizi sunt situate profund fata de capsula cristalinului - in axul optic. Opacitatile punctiforme sunt prezente atat la nivelul cristalinului normal, cat si in cataractele cu evolutie rapida intalnite la diabetici sau in distrofia miotonica.
Aspect clinic. Cataractele unilaterale trec deseori neobservate, dar pot produce o tulburare a vederii. Pierderea stereopsiei poate afecta evaluarea distantelor. Cataractele bilaterale produc o pierdere gradata a vederii, modificari frecvente ale ochelarilor ca urmare a modificarii indicelui de refractie a cristalinului; ele pot provoca senzatia de orbire, mai ales in conditiile luminii diurne, si se pot insoti de diplopie monoculara. La copii ele se pot prezenta sub forma de strabism, de pierdere a functiei binoculare, sub forma unei pupile albe, sub forma de nistagmus (sugari) sau ambliopie.
Tratament
Cataractele aparute in copilarie necesita tehnici chirurgicale speciale. Cataractele adultului nu necesita intotdeauna tratament, iar multe dintre ele nu vor trebui niciodata tratate. Nu exista tratament care sa poata preveni sau opri dezvoltarea lor. rifica in mod regulat acuitatea vizuala. inlaturarea chirurgicala a cristalinului este singurul tratament. Principala intrebare care influenteaza momentul actului chirurgical este: "Reducerea vederii va impiedica sa realizati activitatile dorite?" Folosind acest criteriu croitoresele vor fi operate inaintea degustatorilor de vin.
In cazul persoanelor in varsta, la care ligamentele suspensoare sunt slabite, inlaturarea intregului cristalin este posibila (extractie inlracapsu-lara). La persoanele tinere partea posterioara a cristalinului este fixata ferm de corpul vitros, astfel incat extractia se face extracapsular, prin incizia cristalinului. Globul ocular lipsit de cristalin (afak) prezinta o vedere foarte tulbure daca nu se imteaza un alt cristalin (imt intraocular, lentile de contact sau ochelari). Corectia se poate efectua cu ochelari numai in cazul unei afakii bilaterale datorita amplificarii cu 30% a imaginilor de catre cristalin. Extractia extracapsulara asociata cu un imt de cristalin la nivelul camerei posterioare este tratamentul de electie utilizat in mod curent, exceptie facand persoanele tinere. La acestea din urma o lentila de contact moale constituie tratamenrul de substitutie preferat.
Chirurgia de "o singura zi" (ex: facoemulsificarea) este posibila folosind agenti anestezici locali care produc un sindrom Tolosa-Hunt (p.849). Pacientul i se imteaza un cristalin, care la alegerea sa, poate focaliza aproape, in departare sau intr-o pozitie intermediara. Pentru a compensa astigmatismul produs de vindecare vor fi necesari ochelari - nu comanda ochelarii decat dupa cateva luni de la operatie si avertizeaza pacientul ca pot aparea In continuare
tulburari de refractie. in cazul opacifie-rilor capsulei posterioare aparute post-operator (50%) se poate realiza cap-sulotomia cu laser YAG.
Complicatiile chirurgiei cataractei
a Ruptura capsulei posterioare (4%)
a Sectionare care necesita resutura (0,8%)
a Glaucom rubeotic (0,3%)
a ingrosarea capsulei posterioare (0,8%)
a Ruperea sau protruzionarea suturilor (0,4%)
a Endoftalmita (0,6%)
a Hemoragii vitroase (0,3%)
Facoemulsificarea Extractie extracapsulara
Incizie mica, de 4mm + fragmentarea Incizie mare si extractie
cu ultrasunete a cristalinului si manuala a cristalinului
aspirarea fragmentelor Sunt necesare 6-8 suturi
Numarul de suturi necesare: 0-3 8-l2 saptamani pentru
Vindecare 2-4 saptamani vindecare
Astigmatism redus derea post-op poate fi de
slaba calitate
