eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Odontologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » odontologie

Dentinogeneza - formarea dentinei coronare


Formarea dentinei coronare are loc in stadiul de clopot tanar.Inceputurile dentinogenezei sunt legate de proliferarea fibrelor Von Korff. Aceste fibre de natura reticulinica provin din papila mezenchimala, se dispun in fascicule perpendiculare pe stratul adamantin, fixandu-se pe membrana bazala a adamantoblastilor. Fibrele Von Korff silesc legatura intre papila mezenchimala si organul smaltului.

A. ASPECTE MORFOLOGICE ALE DENTINOGENEZEI

1. Diferentierea oDontoblastilor.
Factorii inductori, dupa Benoit sunt cuprinsi in membrana bazala sintetizata de adamantoblaste si in fibrele adiacente.
Membrana bazala dentara este formata din colagen de tip IV, asociat cu molecule necolagene ca laminina, fibronectina si heparan sulfat PG. Prezinta in cursul dezvoltarii ferestre sau discontinuitati, permitand contactele celulare heterotipice intre ameloblastii a presecretori si odontoblasti. Grosimea membranei bazale creste din primele stadii pana la aparitia predentinei, scazand ulterior. Aceste modificari par a fi corelate cu diferitele faze ale odontogenezei. Diferentierea finala a odontoblastilor, ca si a ameloblastilor, pare a fi dependenta de membrana celulara specifica, de interactiunile citoscheletului cu constituentii MB si alte componente extracelulare (Linde, 1992).
Sub influenta stimulilor inductori, celulele periferice ale papile; mezenchimale se modifica.
Celulele periferice se dispun pe un singur rand in forma de palisada.In stadiul de preodontoblast timpuriu, celulele au aproape in totalitate aceeasi inaltime si forma columnara, cu tendinta evidenta de ovalizare si regularizare a continutului extern. Tn citoplasma celulelor preodontoblaste timpurii se observa pozitia bazala a unui nucleu voluminos cu 1-2 nucteoli si cromatina neordonata. Organitete celulare (x si P) sunt dispuse neregulat si semnificativ cu predilectie spre polul ameloblastic al celulei.
Mitocondriile sunt rare si diseminate, fara localizare precisa, neputand oferi indicatii despre centrul meolic celular. In citoplasma se mai distinge un material fiiamentos cu densitate electrono-optica scazuta, iar intercelular o cantitate mare de granule si fibrile de colagen.
Stadiul de preodontoblast prezinta la polul ameloblastic o schita de prelungire citoplasmatica. Spatiile intercelulare se micsoreaza, celulele sunt in raporturi mai stranse, legate prin jonctiuni de tip desmozomic (macula adherens). Concomitent cu ovalizarea nucleului, organitele celulare se maresc ca numar, volum si diversitate. Se dezvolta in special reticulul endoplasmic rugos. Mitocondriile devin deosebit de evidente si Impreuna cu celelalte organite tind sa ocupe o pozitie supranucleara spre polul amelar al celulei.
Aparatul Golgi eote foarte bine reprezentat, are forma unor saci turtiti ce inconjoara polul apical al nucleului, alcatuind cu mitocondriile perinucleare un adevarat aparat meolico-secretor.
Caracteristic odontoblastului este diferentierea la polul amelar a unei prelungiri citoplasmatice si aparitia la aceasta extremitate a unei zone citoplasmatice supranucleare largi (un adevarat con de emergenta) prelungirea Tomes - cu numeroase mitocondrii. microfilamente. microtubuli si cule de secretie. Prelungirile sunt implicate in transportul produsilor de secretie si in schimburile cu mediul extracelular, realizate pnn exocitoza sl endocitoza; substantele reabsorbite sunt digerate la nivelul lizozomilor.
Nucleul acestor celule este voluminos, ovalar situat la polul nesecretor, pulpar, in timp ce organitele citoplasmatice se situeaza intre nucleu si extremitatea formatoare. Complexul Golgi se afla in vecinatatea nucleului si este putin dezvoltat la om. Din contra, ergastoplasmele au o dezvoltare remaracabila. Exista mitocondrii in numar mare, cu polimorfism accentuat (granule, condrioconti, condriomite), in raport cu cresterea activitatii meolice a celulei. Reticulul endoplasmatic rugos se gaseste in cantitate mare in regiunea supranucleara, sub forma unor gramezi de saci aplatizati, asezati in stive, cu granule ribozomiale atasate de suprafata externa a membranei limitante. Se evidentiaza numerosi ribozomi diseminati in intreaga masa celulara, fie singulari, fie aglomerati in gramezi. In vecinatatea ergastoplasmelor si a complexului Golgi sunt prezente granule de diferite dimensiuni; ele se regasesc la extremitatea excretorie si in unele prelungiri Tomes. La polul excretor al celulei s-au identificat elemente fibrilare.
Jonctiunile intercelulare se formeaza in acest stagiu la oarecare distanta de locul de acumulare a materialului extracelular intre procesele celulare. Aceasta predentina timpurie previne silirea de contacte extracelulare in treimea distala a odontoblastilor. Contactele exacte si dezvoltarea jonctiunilor sunt determinante in silirea diferitelor caracteristici ale domeniului apical si bazo-latera!. Microfilamentele intaresc formarea complexelor jonctionale; vimentina a fost observata ca se acumuleaza ta polul apical in cursul diferentierii (Lesot, 1986). Actina a fost identificata in membrana terminala a odontoblastilor tineri; caracterul sau argirofii devenind din ce in ce mai intens pe masura cresterii grosimii stratului de predentina-dentina. Complexele jonctionale determina silirea timentelor tisulare individuale, in sensul ca spatiul extracelular predentinar este izolat de pulpa, impiedicand difuziunea intercelulara.

2. Initierea dentinogenezei
Odontoblastii tineri sunt activ implicati in sinteza, secretia si reabsorbtia componentelor matricei, fenomenele de sinteza proteica avand toc in corpul celular, iar cele exo- si endocitocice in procesul Tomes
Primul strat format este dentina de inveiis. cu o grosime de aproximativ 20um. Constituentii matricei organice sunt tomnati din colagen de tip I si V. fibronectina (prezenta in dentina de invelis in formare a incisivilor la soareci), dar absenta inauntrul dentinei intercelulare dupa mineralizare) si proteine Gla, evidentiate in primele stadii de diferentiere a odontoblastilor. ca si in predentina, anterior initierii mineralizarii. Nu au fost evidentiate fosfoproteinele dentinare.
Mineralizarea de novo pare sa aiba un mecanism specific, studii electrono-microscopice indicand inceperea cristalizarii in interiorul unor cule ale matricei ("matrix culas") cu diametrul de 0,1-0,2um. Numai dupa aceasta faza se poate observa asocierea substantei minerale cu fibrele de colagen tisular. Nu se observa cule in fazele urmatoare, in cursul formarii dentinei circumpulpare. Veziculele matricei au fost observate in numar redus la formarea dentinei si osului, dar sunt mai frecvente in cursul mineralizarii cartilajului.
Mecanismului inducerii mineralizarii in cule nu este clarificat, dar se presupune ca furnizeaza un mediu inconjurator de protectie pentru aparitia mineralizarii, functionand ca vehicule pentru macromoleculele nudeerii, enzime si alte componente. Trebuie mentionata importanta discuila a culelor.

3. FORMAREA DENTINEI CIRCUMPULPARE
Dentinogeneza drcumpulpara, ca si osteogeneza. implica doua procese simultane: formarea predentinei organice si mineralizarea sa ulterioara la nivelul frontului de mineralizare. Din purict de vedere functional, formarea dentinei drcumpulpare se produce in trei timente asociate unul cu altul. Primul dintre acestea cuprinde corpul celular si procesele Tomes, celelalte fiind reprezentate de predentina mineralizata. in corpul celular odontoblastic se produc procese de biosinteza, iar in prelungirile Tomes fenomene de exodtoza si endocitoza. Al doilea timent, predentina, este format dintr-un strat matricial extracelular de latime 15-20 um, compus din agregarea moleculelor de colagen, rezultand fibrele, grosimea acestui strat depinzand de timpul alocat formarii retelei fibroase. Predentina este astfel o zona de formare si maturare a retelei de colagen a matricei dentinare. unii componenti fiind adaugati chiar la nivelul frontului de mineralizare (.4).
Formarea dentinei drcumpulpare este dependenta de activitatea secretorie a odontoblastilor, fiind influentata de o serie de faeton: varsta Celulelor (fiind mai activa cand acestea sunt tinere), stadiul functionai al dintelui, localizarea anatomica, coronara sau radiculara.
Dentina drcumpulpara, in coroana molarilor umani, prezinta o rata de depunere mai inalta in zona intraradiculara decat in cea ocluzala. apozitia fiind mai redusa pe peretii laterali ai coroanei pulpare. in molarii de soarece, dimpotriva, depunerea se realizeaza in spedal in zonele laterale, cea mai redusa apozitie fiind la nivelul zonei de furcatie.


4. Predentina si frontul de mineralizare

Predentina este un strat de grosime intre l5-20^m, limitat distal de frontul de mineralizare si proximal de corpurile celulare ale odontoblastilor, ferm conectati prin complexele lor jonctionale distale. Este organizata, mai mult sau mai putin ca un timent compact, colagenul, care sufera procesul de exocitoza aproape de corpul celular, este asociat In fibrele silizate prin legaturi intra- si intermoleculare. Mineralizarea retelei de colagen apare la nivelul frontului de mineralizare, care avanseaza cu o rata de 4-20um pe zi, in functie de specie. Proteoglicanii constituie substanta fundamentala amorfa a predentinei. functiile fosfolipidelor detectate la acest nivel fiind inca practic necunoscute.
De-a lungul proceselor Tomes care traverseaza zona predentinara se distinge o zona pericelulara, cu grosime de 150|im, cu proprietati specifice: aici este secretat colagenul si proteoglicanii, se produc procese endocitotice cu formarea de cule stratificate. Formarea fibrelor de colagen poate fi observata chiar in predentina.
Grosimea fibrelor de colagen creste de la 20nm in diametru, in zona adiacenta corpurilor celulare, !a 40|xm in zona centrala a predentinei si la 55-75nm in apropierea frontului de mineralizare, ceea ce demonstreaza ca agregarea laterala a colagenului nou format are loc in predentina, ducand la formarea de fibre de grosime crescuta care apoi se vor mineraliza. Se produce de asemenea reducerea spatiului dintre fibrele de colagen, consecutiv cresterii acestora in diametru (Blottner, 1989).
Formarea dentinei intercelulare se produce anterior celei peritubulare, care apare situata la distanta de frontul de mineralizare.
Aspectul frontului de mineralizare difera in functie de suprafata dentara observata si de stadiul de formare al dentinei. Structurile globulare se observa in primele stadii ale dentinogenezei, cand rata de formare a dentinei este ridicata, formarea calcosferitelor fiind independenta de distributia proceselor odontobiastice. Nu se observa calcosferite in corelatie cu dentina peritubulara. La incisivii soarecilor, care contin numai dentina intercelulara se constata numeroase structuri globulare cu diametru de 15-25 nm numai in regiunea linguala si vestibulara a apexului, nu si pe zonele aproximate.
Dentina globulara se observa in special in stadiile timpurii ale dentinogenezei, nefiind determinata de depunerea dentinei in jurul culelor matricei, ci de o capacitate de autodistribuire concentrica a fibrelor de colagen.
Spatiile intergiobulare, care constituie defecte cu acumulare a materialului rezidual nemineralizat, sunt mult crescute in afectiunile patologice ale dentinei. In rahitismul hipofosfatic vitamino D rezistent, X-linkat se produce o fuziune redusa intre calcosferite, ducand la formarea unui strat dentinar extern, similar cu stratul granular Tomes, dar mult mai gros. Difractia cu raze X evidentiaza o marire a cristalelor, datorata prezentei spatiilor nemineralizate in jurul nucleelor cristaline (Seow, 1989).

5. Formarea dentinei radiculare
Formarea dentinei radiculare se produce dupa terminarea constituirii coroanei dentare, procesul fiind initiat de teaca lui Hertwig, manson epitelial rezultat prin proliferarea zonei de reflectare a epiteliului adamantin extern si intern. Teaca induce diferentierea odontoblastilor la periferia papilei dentare, cu formarea de predentina si dentina.
Predentina radiculara este mult mai ingusta decat cea coronara, fibrele de colagen avand o orientare paralela cu frontul de mineralizare si cu axul lung de dezvoltare a radacinii. Diferentele in incorporarea procesorilor ca si in compozitia unora din componentele matricei reflecta diferentele importante dintre dentina coronara si radiculara.
Se constata diferente in reactivitatea bifosfonatilor. in incorporarea amino-acizHor si in distributia fosfoproteinetor.
Stratul granular Tomes este localizat la periferia dentinei radiculare; stratul hialin Hopewell-Smith, denumit si "cement intermediar", depus la interfata dentina/cement, se crede ca deriva din teaca epiteliala Hertwig, desfiintarea acesteia initiind depunerea cementului radicular (Harrison, 1995).

6. ODONTOBLASTII - IMBATRANIRE Sl INLOCUIRE
Ciclul de viata ai odontoblastilor umani nu este suficient cunoscut, spre deosebire de studiile efectuate pe soareci. Cu varsta, odontoblastii devin treptat ocupati cu vacuole lizozomale, degenerand. La incisivii de soarece, rata de translocare a odontoblastilor in directie incizala este de 0.6um/zi. ceea ce implica o durata de viata de 30-40 zile, timp in care celulele se diferentiaza, devin activ secretarii si degenereaza. Perioada de activitate dentinogenetica a odontoblastilor umani este de aproximativ 750 zile, cu o rata de depunere de 4 um/zi de dentina. Dupa aceasta etapa, odontoblastii se constituie ca o populatie celulara statica, fara capacitate de regenerare, care persista toata durata de viata a dintelui. Se citeaza modificari de forma ale nucieilor la nivelul odontoblastilor inactivi, imbatraniti

Inducerea experimentala a proceselor reparative evidentiaza participarea a noi generatii de odontobiasti ce se diferentiaza din celule HohI, subiacente stratului odontobtastic, sau din celulele puipare nediferentiate care migreaza prin parenchimul pulpar.


B. SINTEZA MATRICEI DENTINARE

Biosinteza colagenului presupune parcurgera a zece etape ce se succed intr-o secventa bine ordonata si care permit trecerea de la aminoacizi liberi la fibrila de colagen. Aceste etape sunt: 1) asamblarea aminoacizilor. 2) hidroxilarea unor resturi de prolina si de lizina in prezenta anumitor enzime (prolilhidroxilaza si lizilhidroxiiaza). in ceea ce priveste prolilhidroxilaza, s-a dovedit ca pentru a fi activa enzima necesita prezenta


oxigenului molecular, a ionilor Fe2+ si a ascorbatului.

Enzima se gaseste in cantitate crescuta la nivelul interfetei odontoblasti/predentina; 3)forrnarea helixului. Lanturile polipeptidice rezultate prin procesul de asamblare al aminoacizilor, iau conformatia elicei a si de aceea se numesc lanturi a. Deoarece secventele de aminoacizi si hidroxilarile la nivelul resturilor prolil si lizil nu sunt identice in toate lanturile polipeptidice, se constituie - in genere - doua feluri de lanturi a, numite respectiv - lanturi a-t (cu variantele I, II, III. I si lanturi



Alte materiale medicale despre: Odontologie

Cercetari sistematice, intreprinse in ultimele doua decenii, privind natura celulelor implicate in raspunsul imunoalergic au dezvoltat intr-o masura c [...]
A FAZA MINERALA A DENTINEI Componenta minerala a dentinei este formata, ca si in os, din hidroxilapatita Ca10(OH)2(PO4)6 alaturi de care se gasesc c [...]
1. MODIFICARILE MORFOLOGIEI AMELOBLASTILOR Sl INFLUXUL DE CALCIU IN SMALT Ameloblastii, reponsabili atat de sinteza matricei organice a smaltului c [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre odontologie

Alte sectiuni
Frumusete
Termeni medicali
Sanatatea copilului
Igiena
Geriatrie
Sarcina
Nasterea
Venirea pe lume a copilului
Mama dupa nastere
Sanatatea femenii
Dermatologie
Homeopatie
Reflexoterapie
Adolescenta
Kinetoterapie
Ginecologie
Obstetrica
Psihiatrie
Medicina generala
Oftalmologie
Oto-rino-laringologie
Ortopedie
Anestezia
Masajul
Sanatatea barbatului
Urgente si primul ajutor
Neurologie
Odontologie
Planificare familiala
Maturitatea
Varsta a iii-a
Nefrologie
Cancerologie
Pediatrie
Responsabilitatea juridica medicala
Genetica medicala
Simptome
Rinologia
Faringologia
Laringologia
Sistemul endocrin
Radiologie
Stomatologie
Medicina legala
Analize
Asistenta medicala
Chirurgie
Dependente
Fiziologie
Microbilologie
Neonatologie
Optometrie
Psihologie
Reumatologie
Traumatismele oaselor
Traumatologie

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile