1. MODIFICARILE MORFOLOGIEI AMELOBLASTILOR Sl INFLUXUL DE CALCIU IN SMALT
Ameloblastii, reponsabili atat de sinteza matricei organice a smaltului cat si de mineralizarea acesteia, sunt celule puternic polarizate ce prezinta modificari dinamice atat in morfologie cat si in functiile celulare.
Ameloblastii secretari, implicati in elaborarea proteinelor matricei, sunt celule inalte caracterizate prin extensii citoplasmatice numite procese Tomes, la extremitatea distala. Formeaza un strat celular compact ce impiedica expunerea suprafetei smaltului in formare la fluidele tisulare, restrictionand si/sau regland difuziunea paracelulara a proteinelor de mase moleculare diferite, inclusiv albuminele serice din timentul vascular in cel al smaltului. S-a demonstrat ca acest strat este impermeabil la ionii de lanthal (La3*) care au capacitatea de a permeabiliza jonctiunile intercelulare, pe criterii electro-fiziologice, la ioni (Moran. 1995).
Autoradiografiile cu Ca*s ale germenilor dentan ale unor mamifere demonstreaza o captare limitata in straturile superficiale ale smaltului aflat in faza secretone, spre deosebire de etapa de maturare cand importante cantitati de calciu par a penetra intreaga grosime a emailului, intr-o durata de timp abila. Exista doua ipoteze ce incearca sa explice acest fenomen. Una din interpretari se refera la functia stratului de amelobiasti, de bariera a difuziunii si de reglare a patrunderii ionilor de calciu in smaltul aflat in etapa secretorie, functie ce se pierde in stadiul de maturare, permitand patrunderea libera a calciului in smalt prin simpla difuziune. Alta explicatie consta in existenta unui mecanism de transport activ al calciului in ameloblastii aflati atat in stadiu secretar cat si de maturatie. atribuind diferentele in nilul de captare a ionului, capacitatii si/sau directiei de actiune a pompelor de calciu ce opereaza in tipurile respecti de amelobiasti. In acest context, absenta captarii calciului de catre smaltul aflat in etapa de tranzitie poate fi atribuita atat reglarii stncte a difuziunii paracetulare cat si absentei pompelor de calciu in ameloblastii aflati in transformari morfologice (Bawden, 1989).

2. Modificarile ciclice ale morfologiei ameloblastilor si fluctuatiile captarii calciului in smaltul matur
Dupa formarea completa a matricei organice a smaltului, ameloblastii trec printr-o faza de tranzitie morfologica si functionala (etapa de tranzitie), rolul principal fiind de apozitie minerala si de rezorbtie a proteinelor matricei. Modificarile morfologice constau in retragerea sau disparifia proceselor Tomes, redistribuirea mitocondriilor, scaderea gradata a inaltimii celulare si apantia de numeroase vacuole autofage. in stadiul tardiv al perioadei de tranzitie, ameloblastii si alte celule ale organului smaltului isi continua diferentierea, capatand treptat caracteristicile morfologice ale celulelor epiteliale cu rol de transportIn germenii dentari ai mamiferelor se cunosc doua tipuri morfologice distincte de amelobiasti aflati in stadiul de maturare, aranjati in siruri alternati: primul este caracterizat prin prelungiri membranare bine exprimate (margine "in perie"), cu zone de jonctiune intercelulare la ambele extremitati distaie celulare. Ai doilea nu prezinta modificari specifice ale membranei distaie celulare, avand jonctiunile la nil proximal. Datorita diferentelor morfologice poarta denumirea de ameloblastj cu margine "in perie" (ruffle-ended ameloblasts - RA) si cu margine "neteda" (smooth-ended ameloblasts - SA).
Se cunoaste in prezent faptul ca, la incisivii de sobolan, in stadiul de maturare, ameloblastii isi modifica morfologia ciclic din RA in SA, si apoi din SA in RA, fiind identificati de la patru la sase ciclii la un singur strat celular. Un ciclu de modulare complet este de 8 ore, ameloblastii schimbandu-si morfologia pana la trei ori pe zi. Deosebit de important, este faptul ca ameloblastii nu se deplaseaza; este vorba de un semnal modulator care trece de-a lungul stratului celular, determinand modificarea morfologiei (WcKee, 1989).
In concordanta cu modulatia ameloblastilor se produc fluctuatii ciclice si in achizitionarea de calciu in smaltul matur. Autoradiografiile cu Ca4 prezinta benzi late ce corespund captarii masi, asociate cu benzi inguste, separate de benzi cu captare neemnificatfva. S-a confirmat corespondenta atat a benzilor late cat si a celor nesemnificati cu ameloblastii cu margine "in perie", zonele inguste fiind corelate cu celulele "netede", ceea ce evidentiaza diferentele marcate ale mecanismelor de reglare si/sau transport ale calciului intre cele doua tipuri da amelobiasti maturi (Eisenmann. 1989).


3. PERMEABILITATEA PARACELULARA A STRATULUI DE AMELOBLASTI
Experimente cu trasori de mase moleculare variate, au evidentiat ca jonctiunile intercelulare de la nilul ameloblastilor nu impiedica penetrarea trasorilor administrati pe cale vasculara inainte de inceperea formarii matricei, denind apoi din ce in ce mai stranse in stadiul secretar si ramanand asa pana la inceputul stadiului maturativ al amelogenezei.In etapa de maturatie, jonctiunile intercelulare distale RA devin mai stranse fata de penetrarea unui sir larg de molecule administrate pe cale vasculara, fiind impermeabile fata de ionii de calciu. Pe de alta parte, cesi spatiile intercelulare dintre SA sunt inchise la capatul celular proximal, ele sunt practic deschise la capatul dinspre smalt, servind drept canale de difuziune paracelulara ce interconecteaza suprafata smaltului matur cu fluidul tisular al organului smaltului. Fixarea intensa de Ca*5 in smaltul matur, care se observa in ura 9, pare sa corespunda transportului activ al calciului radioactiv de catre ameloblastii cu marginea "in perie" (RA), pe cand zonele clare ale regiunilor cu ameloblasti cu margine "neteda" (SA) corespund difuziunii paracelulare a Ca4S (Takano, 1990)
Studiile histochimice asupra Ca-ATP-azei releva o distributie neregulata a activitatii enzimei in membranele "in perie" a ameloblastilor. Reactiile enzimatice lipsesc in zonele cu ameloblasti cu margine neteda. Rezultatele sunt insa contradictorii, Salama (1987) evidentiind reactii in ambele tipuri de ameloblasti maturi proniti din incisivi de sobolan. Studii recente de imunohistochimie asupra Ca-ATP-azei realizate de Borke (1993) folosind anticorpi pentru Ca-Mg-ATP-aza membranei plasmatice a eritrocitelor umane evidentiaza existenta pompei de Ca in ameloblastii din stadiul de maturatie a incisivilor de sobolan. Localizarea imunoreactinor nu corespunde fluctuatiilor caracteristice ale captarii calciului in smaltul matur evidentiate in .9.

4. Modificarile cicuce ale proprietatilor fizjco-chimice ale smaltului matur
Datorita captarii neregulate a calciului in smaltul matur asociat cu modificari ciclice in morfologia, ca si in functiile ameloblastilor, este de asteptat modificarea ciclica a proprietatilor fizico-chimice ale smaltului in cursul procesului de maturare.
Glyoxal bis (2-hidroxianil)[GBHAJ este un compus ce chelateaza ionii de calciu si alti cationi divalenti. formand precipitate insolubile de diferite culori. Nu coloreaza smaltul complet mineralizat si nici cel demineralizat cu EDTA, datorita, probabil, lipsei ionilor de calciu liberi. In ceea ce priste diferentele de colorare cu GBHA, zonele intens marcate sunt bogate in calciu ionic. Analizandu-se imaginile autoradiografice se presupune ca dezvoltarea cristalitelor smaltului este mai accentuata in zonele cu ameloblasti cu margine "in perie", unde acumularea calciului se face in mod activ intr-o forma disponibila procesului de mineralizare. Cresterea cristalelor este mai putin activa in zonele cu ameloblasti cu margine "neteda", calciul ce patrunde in smalt pe cale paracelulara ramanand netegat sau legat labil de cristalite sau de matricea organica a smaltului, intr-o forma ce poate fi cheJatata cu GBHAIn smaltul matur si constituentul organic ai smaltului se modifica ciclic cantitativ si/sau calitativ, corelat cu fenomenele anterior mentionate.

5. Evidentierea calciului In celulele formatoare de smalt cu ajutorul coloratiei gbha
Metoda de colorare cu GBHA a fost introdusa de Kashiwa (1966) ca tehnica histochimica de vizualizare a calciului celular sub forma unor complexe rosii Ca-GBHA.
Aplicarea acestei metode la incisivii de sobolan a relevat numeroase structuri tubulc-culare cu raspunsuri intense Ca-GBHA atat in ameloblastii secretori cat si in cei pe cale de maturare, fara modificari semnificati in celelalte celule ale organului smaltului. in faza de maturare, celulele organului smaltului, altele decat ameloblastii. prolifereaza, se diferentiaza, formand un strat celular gros. invaginat de numeroase capilare, numit si stratul papilar. Este bogat in mitocondni. fund interconectat de numeroase jonctiuni atat intre celulele proprii cat si de ameloblastii adiacenti. Se formeaza astfel o unitate functionala implicata in transportul calciului si indepartarea matricei si a apei. Din stratul papilar. numai celulele situate intre ameioblasti si capilarele sanguine invaginate prezinta structuri reacti Ca-GBHA, implicate in reglarea calciului, in asociere cu adamantoblastii.
La incisivii de sobolan, ameloblastii secretori contin numeroase mitocondni condensate in timentul citoplasmatic infranuclear. Organitele migreaza, la valori scazute ale calciului sene. in citoplasma supranucleara, renind odata cu normalizarea calcemiei. Aceastea releva o mare sensibilitate a mitocondriilor din ameloblastii secreton la valonle calcemiei, indicand in plus, o posibila corelatie intre localizarea caracteristica a acestor organite cu reglarea si/sau transportul celular al calciului.

Mentinerea incisivilor de sobolan sub un sistem de perfuzie cu valori scazute ale calciului (0.3 mM Ca2*) determina si o migrare importanta a mitocondriilor in celulele stratului papilar situat intre capilare si ameloblasti (Takano, 1990). Mitocondriile, uniform distribuite mtraceluiar in conditii normale, se concentreaza in unele celule ale stratului papilar spre extremitatea vasculara. Se evidentiaza astfel existenta unor celule specifice ale stratului papilar, implicate in functia de reglare a calciului, in stadiul de maturare a ameloblastilor.
Nu se observa diferente de intensitate sau distributie a reactiilor GBHA intre ameloblastii cu margine In pene" si cei netezi". Structurile reacti tubuloculare GBHA in ameloblasti si stratul papilar sunt mitocondriile (ce sersc drept tampon al calciului citosolic) impreuna cu o serie de structuri de membrana neidentificate pana in prezent. In ameloblastii, aflati atat in stadiul secretor cat si de maturatie, un rol important il joaca reticulul endoplasmic neted. 6. Semnificatia biologica a modificarilor morfologice ciclice ale ameloblastilor aflati in stadiul de maturare
Cum a fost mentionat anterior, in stadiul maturativ ameloblasti incisivilor de sobolan isi schimba morfologia de la un tip la altul de trei ori pe zi. Se cunosc doua tipuri morfologice distincte, unul cu margine "in perie" si altul cu marginea "neteda", fiecare dispus in straturi alternati pe suprafata smaltului matur.
Sasaki (1991) a determinat pH-ul smaltului adiacent ameloblastilor cu margine "neteda" de 7.0 -7.2, iar in apropierea ameloblastilor cu margine "in perie" pH-ul este de 5.8-6.0, aciditatea fiind atribuita ionilor de hidrogen eliberati in cursul formarii cristalelor de hidroxilapatita. Deoarece indepartarea H* este esentiala in procesul de crestere a cristalelor, modularea ciclica a ameloblastilor din forma "in perie" in cea cu margine "neteda" pare a fi un mecanism de eliminare a protonilor pentru neutralizarea locala a smaltului matur in procesul de crestere cristalina.