Bacilul antraxului (bacillus anthracis)

BACILUL ANTRAXULUI (BACILLUS ANTHRACIS)

Germenii sunt raspanditi in sol, fiind germeni foarte rezistenti in mediul exterior; pe sol se gasesc sub forma de spori care pot fi ingerati in timpul pasunatului de catre animale ierbivore (boala este astfel o zoonoza); in organismul animalului sporul se transforma in forma vegetativa care traverseza mucoasa lezata a tubului digestiv si trece in torentul circulator dand o boala septicemica, cu mortalitate foarte ridicata, cu consecinte economice grave. Omul poate interveni in lantul epidemiologic al germenului prin consum de carne de animal infectata sau prin contact direct cu animalele bolnave sau pe cale respiratorie.

La om Bacillus anthracis determina infectia carbunoasa ce poate fi, in functie de calea de patrundere, cutanata, respiratorie, digestiva.

Carbunele cutanat, manifestarea cea mai frecventa, este reprezentat de pustula maligna, localizata mai ales pe fata, gat sau membre. La locul de inoculare apare o cula cu lichid sero-sanguinolent, care se ulcereaza

si se usuca, dand nastere unei cruste negre (carbune).

Regiunea subjacenta leziunii prezinta un edemul alb, nedureros, gelatinos.

Daca tabloul clinic este dominat de un edem extins, febra, stare generala toxica se vorbeste despre edem malign, care reprezinta o forma grava a carbunelui cutanat.

Carbunele pulmonar se manifesta printr-o pneumonie sau bronhopneumonie hemoragica severa, cu sputa hemoptoica, insotita de stare septicemica, ce poate duce la deces. Prognosticul este foarte grav.

Carbunele digestiv se manifesta sub forma de enterocolita acuta, cu scaune cu sange, febra, stare toxica, colaps, deces.

Meningoencefalita carbunoasa este o forma rara, fiind aproape totdeauna mortala.

Diagnosticul de laborator vizeaza izolarea germenului si reproducerea bolii la animal si implica urmatoarele etape:

1. Recoltarea produselor patologice

Se face in functie de afectiunea clinica; pentru majoritatea produselor patologice se face inlaturarea florei saprofite prin inactivare 60 de min la 30 C, etapa ce permite numai supravietuirea formelor sporulate care, in conditii optime de mediu, vor duce la dezvoltarea formelor vegetative. Aceste produse patologice pot fi:

serozitatea din cula sau pustula, lichidul de edem;

sange;

LCR: insamantare direct pe medii de cultura;

sputa;

materii fecale, produs de varsatura, alimente;

material necroptic pentru diagnostic retrospectiv (fragmente de splina, ficat, piele).

2. DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC

2.1 Examenul direct

Se fac frotiuri care se coloreaza cu albastru de metilen sau dupa metoda Gram.

Pe frotiul colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate drept, izolati sau in lanturi scurte de 2-3 indivizi, cu aspect de trestie de bambus sau vagoane de tren, imobili, capsulati, alaturi de detritusuri celulare, leucocite si flora de asociatie redusa.

Frotiul efectuat din leziunile vechi evidentiaza bacili necapsulati cu spor central sau subterminal, cu diametrul sporului mai mic decat diametrul formei vegetative.

Se acopera cu ser imun fluorescent anticapsular (reactie de imuofluorescenta) pentru detectarea rapida a bacteriei carbunoase.

Pentru punerea in evidenta a capsulei se pot folosi coloratii speciale:

- coloratia cu tus de China;

- coloratia Hiss (bacilul carbunos apare cu corpul rosu si capsula roz);

- coloratia cu albastru de metilen invechit sau albastru de toluidina (in care corpul bacilului este albastru, iar capsula roz);

In coloratiile obisnuite, deoarece capsula are o afinitate slaba fata de coloranti, ea apare ca un halou incolor in jurul celulei bacteriene.

Pentru evidentierea sporului se pot folosi coloratii speciale, ex. coloratia Mller, in care sporul se coloreaza in rosu.

In coloratiile uzuale sporii nu se coloreaza, ci apar sub forma unei vacuole ovalare in corpul colorat al formei vegetative.

2.2. Izolarea germenului

Pentru izolarea germenului se pot folosi medii simple (bulion simplu, geloza-simpla, geloza-sange) sau mediu cu cartof sau medii sintetice cu tiamina.

Bacilul anthracis nu este exigent, crescand bine pe medii simple, in conditii de aerobioza, la temperatura de 35⁰C si pH intre 7,2-7,4.

Produsele care contin flora de asociatie se insamanteaza in bulion, se incubeaza 24 de ore la 37⁰C, apoi se incalzeste cultura la 70⁰C timp de 20-30 de minute, pentru a distruge germenii nesporulati , dupa care se fac treceri pe geloza simpla sau geloza-sange.

2.3. Identificarea

a. Caracterelor de cultura

In bulion simplu: Bacillus anthracis determina un depozit floconos, mediul ramanand limpede; tulpinile de tip S tulbura uniform mediul.

Pe geloza simpla: determina colonii de tip R: colonii mari, de 2-4 mm, albe-cenusii, cu suprafata rugoasa, cu margini neregulate datorita prelungirilor laterale similare suvitelor de par, care confera coloniilor un aspect caracteristic de cap de meduza (ura1).

Pe geloza sange: aspectul coloniilor este identic cu cel de pe geloza simpla; bacilul antraxului nu produce hemoliza sau la unele tulpini, dupa 24 de ore poate sa apara o zona discreta de hemoliza β (urile 2 si 3).

Pe geloza dreapta, insamantat prin intepare, se dezvolta sub forma unui brad inversat.

Pe mediu cu cartof se dezvolta repede si abundent, formand un strat alb-cenusiu, mat.

Pe medii sintetice cu tiamina, formeaza colonii mici, dupa 24 de ore.

b. Caracterelor morfologice

Pe frotiul din cultura colorat Gram se evidentiaza bacili Gram pozitivi, cu capetele taiate drept, izolati sau in lanturi scurte sub forma de trestie de bambus, cu un halou incolor in jurul celulei bacteriene (capsula) si cu o vacuola ovalara centrala, in corpul colorat al formei vegetative (sporul) (urile 4 si 5).

ura 1: Colonii de B. anthracis la microscop, x 28.

Dupa: A Colour Atlas of Microbiology, R.J. Olds 1975, 1986