eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Microbilologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » microbilologie

Diagnosticul de laborator al infectiilor cu germeni din genul brucella


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU PARVOBACTERII


DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR CU GERMENI DIN

GENUL BRUCELLA

Bruceloza, antropozoonoza cea mai raspandita de pe glob, este determinata de germeni din genul Brucella.

Brucelele infecteaza numeroase specii animale (caprine, ovine, bovine, porcine, ecvine), omul contaminandu-se cu produse de la animalul bolnav (sange, lana, piei, produse de avort, etc). Bruceloza este o boala profesionala a crescatorilor de vite, medicilor veterinari, etc.

Din punct de vedere clinic, bruceloza umana se caracterizeaza prin marea varietate a simptomelor (accese febrile neregulate cu caracter recidivant, transpiratii, artralgii, mialgii, dureri osoase), a complicatiilor de natura inflamatoare si prin durata sa nedeterminata, variind de la 4-5 luni la 2-3 ani in medie.

Diagnosticul de laborator se bazeaza pe izolarea si identificarea germenului (diagnostic bacteriologic), dar si pe diagnosticul imunobiologic.


1. RECOLTAREA PRODUSELOR PATOLOGICE

De la om sau animalul bolnav se recolteaza: sange (pentru izolare si diagnostic serologic), produs de punctie sternala (pentru medocultura) si ganglionara, in caz de adenopatie, urina (pentru urocultura), lichid articular (in caz de artrite), bila (pentru bilicultura), materii fecale (pentru coprocultura), de la bovidee: produs de avort spontan, lochii, lapte.


2. DIAGNOSTIC MICROBIOLOGIC

Se bazeaza pe izolarea si identificarea germenului.


2.1. Izolarea

Se realizeaza prin insamantarea pe medii de cultura si inocularea la animalul de laborator.


Insamantarea pe medii de izolare

Hemocultura

Sangele recoltat prin punctie venoasa (2-4 ml) se insamanteaza fie pe mediu lichid, glucozat si citratat, fie de preferinta, pe mediu gelozat glucozat 1%, la care se adauga mediu lichid glucozat 1% si citratat 2% (tehnica Castaneda). Se procedeaza astfel: mediul gelozat glucozat 1%, moale (incalzit) se toarna in baloane Erlenmayer de 100 ml, in volum de 15 ml/balon, apoi balonul se inclina lasandu-se ca mediul sa se solidifice. Dupa solidificare, se adauga mediu lichid glucozat 1% (10-l5 ml/balon).

Se insamanteaza sangele, apoi balonul se inclina, pentru a scalda suprafata gelozei cu mediul lichid continand sange. Se incubeaza la 370C, repetandu-se la interval de 2 zile miscarea de clatiare a balonului, pentru umezirea cu lichid a suprafetei gelozei. Dupa 4-5 zile, in cazul prezentei brucelelor, apar coloniile caracteristice. Alteori, dezvoltarea brucelelor necesita un timp mai indelungat (pana la 45 zile). Incubarea se face in paralel si in atmosfera de CO2 5% (pentru izolarea Brucellei abortus).

Urocultura

Sedimentul obtinut dupa centrifugarea urinei (300 ml) se insamanteaza dupa tehnica Castaneda.

Celelalte produse patologice

Se insamanteaza ca atare, in conditiile expuse pentru hemocultura.


Inocularea la animal

Se inoculeaza la un cobai pe cale intraperitoneala sau subcutanata 0,5 ml produs/inoculare si se observa clinic timp de 45 de zile. Se urmaresc urmatorii parametrii:

izolarea si identificarea brucelelor din ganglionii limfatici, splina, ficat, maduva osoasa;

diagnosticul serologic (titrara aglutinelor in ser);

intradermoreactia la brucelina;

examenul histopatologic.


2.3. Identificarea

Se face pe baza urmatoarelor caractere:

a. Caractere de cultura

Dupa 3-l5-45 de zile pe mediul gelozat (in tehnica Cataneda), apar colonii mici initial cu diametrul de 0,25 mm si care cresc pana la 3-4 mm, rotunde, bombate, cu margini netede, cu suprafata regulata, nepigmentata. In cazul Brucellei abortus, coloniile apar numai daca incubarea s-a facut in atmosfera de CO2 5%.

b. Caractere morfologice

Efectuarea unui frotiu bacteriologic dintr-o colonie si colorarea cu metoda Gram, evidentiaza prezenta cocobacililor gram negativi, nesporulati cu dimesiunea de 0,5-l,5 microni/0,5-0,7 microni (ura 1).


Frotiu 1: Brucella suis: frotiu din cultura. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979


 




c. Caractere metabolice

Caracterele biochimice permit diferentierea tipurilor de Brucella dupa:

- Influenta CO2 asupra dezvoltarii microbilor: dezvoltarea Br. melitensis si a Br. suis se face pe mediile de cultura mentinute la termostat intr-o atmosfera obisnuita de aer, in timp ce obtinerea culturilor de Br. abortus bovis este necesara o atmosfera de CO2 in proportie de 5-l0%.

- Modul de producere a H2S: se studiaza cultivand brucelele pe medii de geloza inclinata cu pH-6,6, tuburile avand atasata langa dop o banda de hartie de filtru inmuiata in solutie de 10% acetat de Pb. La fiecare 24 de ore hartia este inlocuita cu alta. Dupa producerea de H2S se pot diferentia biotipurile de Brucella: Br. melitensis produce H2S numai in primele 24 ore (sau deloc), apoi nu mai produce. Br. abortus produce H2S timp de 48 ore, apoi inceteaza de a mai produce. Br. suis produce H2S continuu, abundent, timp de 96 ore.

- Actiunea bacteriostatica a colorantilor: testul bacteriostatic prin coloranti (fuxina1/25.000 si tiamina 1/30.000). Pe mediile la care s-au adaugat acesti coloranti, brucelele cresc diferit: Br. melitensis se dezvolta pe mediile suplimentate fie cu tionina, fie cu fuxina; Br. abortus creste numai pe mediu cu fuxina; Br. suis creste pe mediu de tionina (ura 2).


ura 2: Identificarea speciilor de Brucella dupa sensibilitatea la coloranti. Dupa: Schneierson`s Atlas of Diagnostic Microbiology - Seventh Edition, Edward J. Bottone 1979


 

Metil-violet

 

Fuxina

 

Tionina

 

Pironina

 




d. Caractere antigenice

Cele trei biotipuri de Brucella apartin aceluiasi serotip. Identificarea serologica se face prin reactia de aglutinare pe lama, punand in contact o picatura dintr-o suspensie de cultura suspecta cu o picatura de ser standard anti-Brucella diluat conform instructiunilor (uzual 1/10). Rezultatul este pozitiv, daca apar grunji de aglutinare vizibili.


3. DIAGNOSTICUL IMUNOBIOLOGIC

3.1. Teste de imunitate umorala

Se folosesc: reactii de aglutinare, reactia de fixare a complementului, reactia opsono-citofagica.


a. Reactia de aglutinare

Este larg utilizata in diagnosticul serologic, avand doua variante:

Aglutinarea lenta (Wright)

Este o reactie de aglutinare in tuburi in care se pun in contact dilutii binare din serul de cercetat cu o concentratie determinata dintr-un antigen standard (antigen Wright) reprezentat de suspensia de brucelle (10 miliarde germeni/ml) in solutie clorurosodica izotona, fenolata 5%. Tuburile se agita si se lasa la 370C timp de 24 de ore. Rezultatul se apreciaza astfel:

reactie negativa: suspensie tulbure, omogena;

reactie pozitiva: prezenta unui sediment in forma de umbrela, cu lichidul de deasupra perfect limpede; prin agitare sedimentul se desface sub forma de granule.

Aglutinarea rapida (Huddleson

Este o reactie de aglutinare pe lama. Se foloseste un antigen standard (Huddelson), livrat de Institutul Cantacuzino, continand o suspensie densa de brucelle in apa sarata 12%, fenolata 5% si colorata cu verde brilliant si cristal violet (coloratia suspensiei este albastru-violeta).

Reactia se efectueaza astfel: pe o lama de sticla se depun cu o micropipeta, cantitati descrescande de ser de testat. Alaturi de fiecare picatura se depune cate o cantitate determinata de antigen Huddelson. Se adauga un martor de ser (ser + solutie clorurosodica izotona) si un martor de antigen (antigen + solutie clorurosodica izotona). Cu coltul unei lame, se amesteca picatura de ser cu picatura de antigen. Se incubeaza la 370C timp de 1-2 minute. Rezultatul se citeste repede, in maximum 8 minute de la expirarea timpului de incubare.

Interpretarea:

reactie negativa: picatura omogen colorata, fara grunji;

reactie pozitiva: grunji, colorati albastru-violet.


b. Reactia de fixare a complementului

Se efectueaza dupa tehnica Bordet-Wassermann, folosind ser de cercetat intr-o singura dilutie, antigen standard pentru RFC (suspensie de brucelle) livrat de Institutul Cantacuzino, diluat conform instructiunilor, alexina si sistem hemolitic. RFC se pozitiveaza in toate formele bolii (acuta, cronica, latenta). Aceasta reactie da rezultate pozitive in 97% din cazuri.


c. Reactia opsono-citofagica

Se realizeaza punand in contact: sange proaspat recoltat pe citrat de sodiu cu antigen brucelos (suspensie de Brucella in solutie clorurosodica izotona 8,5 g%0 inactivata prin caldura 45 de minute la 700C, care contine 4 miliarde germeni/ml). Dupa incubare 20 de minute la 370C se fac frotiuri, se coloreaza cu Giemsa si se apreciaza gradul de fagocitoza care a avut loc, numarandu-se germenii fagocitati in citoplasma celulei.

Dupa Huddelson, rezultatul determinarii indicelui opsonocitofagic (I.O.C.) se exprima astfel in raport cu intensitatea fagocitozei:

0-l0 indice negativ (-);

indice slab pozitiv (+): susceptibil la infectia bruceloasa;

25-49 = indice pozitiv (++): infectie probabila, daca mai exista si alte reactii specifice pozitive (aglutinare, RFC);

indice intens pozitiv (+++): infectie neta; apararea organismului eficienta.


3.2. Teste de imunitate celulara

Se efectueaza printr-o reactie cutanata (intradermoreactie), care testeaza hipersensibilitatea de tip intarziat (imunitatea celulara in bruceloza). Se foloseste ca antigen brucelina (filtrat de cultura de Brucella abortus si suis), livrat de Institutul Cantacuzino. Se inoculeaza intradermic 0,1 ml brucelina pe fata anterioara a antebratului. In paralel se inoculeaza la celalalt antebrat 0,1 ml bulion (martor). Citirea se efectueaza la 24 si 68 de ore.

Interpretare:

= reactie dubioasa: eritem usor (roseata), fara edem;

+ = reactie slab pozitiva: eritem si edem net cu diametru de 1-2,5 cm;

++ = reactie pozitiva: eritem si edem cu diametru de 3-6 cm;

+++ = reactie intens pozitiva: edem cu eritem, cu diametru mai mare de 6 cm, la care se adauga fenomene generale (febra, cefalee, etc).

La cazurile tratate: aglutinarea si RFC se pot negativa, dar IOC si IDR la brucelina raman pozitive.





Alte materiale medicale despre: Microbilologie

In cele ce urmeaza vor fi prezentate numai tehnicile care utilizeaza antigenii (alergenii) in "starea lor obisnuita", adica testele cutanate si testel [...]
Acest sindrom de hipen-eaetivitate bronsica, observat la persoane cu o predispozitie constitutionala particulara, pune adesea probleme di-ficiile de d [...]
Dispneea reprezinta simptomul major, dar nu patogonomonic, al insuficientei respiratorii. Ea exprima, in primul rind, dar nu obligatoriu, o su fer [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre microbilologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile