Semnele vitale - febra

Semnele vitale

Examinarea presupune un climat linistit si calm, prin rolul direct al asistentei medicale care trebuie sa-l asiste pe medic la examenul clinic.

Inspectia presupune observarea atenta a pacientului, si se face in locuri aerisite si bine iluminate.

Se examineaza pacientul: anxietate, durere, atitudini particulare? Aspectul hainelor si igiena personala? Nu uitati examenul incepe din primul moment de contact vizual cu pacientul.

Semnele vitale includ masurarea: temperaturii, rata respiratiei, puls, TA si unde este cazul, saturatia cu oxigen a sangelui si ofera informatii despre starea de sanatate a pacientilor:

1.      Pot identifica existenta unei probleme medicale acute.

2.     

Pot cuantifica amplitudinea bolii si modul in care organismul preia stresul fiziologic rezultant. Cu cat semnele vitale sunt mai alterate cu atat starea pacientul 949j97j ui este mai grava.

3.      Pot fi markeri de afectiuni cronice.

Majoritatea pacientilor sunt preluati de asistenta de ingrijiri medicale care efectueaza aceste determinari inaintea examenului medical efectuat de medic.

Valorile lor sunt de o mare importanta, ofera informatii esentiale, asa incat determinarea repetata a acestora trebuie sa devina un obicei, si trebuie verificate de medic in special atunci cand au un rol determinant in luarea unor decizii terapeutice.

Examenul se executa intr-o camera linistita, calda, si bine aerisita. Dupa terminarea interviului se paraseste camera, sau se pune un paravan, pentru ca pacientul sa se dezbrace cu scoaterea tuturor obiectelor de imbracaminte. Inainte de masurarea semnelor vitale pacientul sta cateva minute astfel incat sa nu fie afectate de emotii sau de efortul de deplasare in camera de examinare. Totul se determina cu pacientul in sezut.

Febra

Temperatura se masoara axilar, oral sublingual, auricular, rectal temperatura centrala. Temperaturile rectale, sunt cu un grad mai mari decat cele obtinute oral.

Febra este definita ridicarea temperaturii corpului peste 37,8⁰C oral si 38.2⁰C rectal. Oscilatiile termice circadiene variaza sub 0,6⁰C. La copii febra apare mai frecvent, iar la varstnici/debilitati poate sa lipseasca chiar in conditiile unei infectii severe.

Clasificare

Dupa valori:

o        SUBFEBRILITATE 37.5-38⁰C

o        FEBRA MODERATA: 38-38.5 39⁰C

o        FABRA RIDICATA 39-41⁰C

o        HIPERPIREXIE peste 41⁰C

Dupa durata:

-          Febra efemera, sau febra de o zi - viroza respiratorie, efort fizic sa.

-          febra de cateva zile

-          febra prelungita: infectii de focar, neoplazii, hemopatii maligne

-          febra difazica: primul puseu - infectie primara (de exemplu pneumonia bacteriana); puseu al doilea dupa o perioada de afebrilitate sugereaza prezenta unor complicatii: empiem pleural, abcese la distanta, artrite septice, nefrite sa.

Simptome asociate febrei:

o        Tahicardie constanta, proportional cu gradul febrei;

o        Astenie gripa, alte infectii virale;

o        Mialgii;

o        Artralgii;

o        Herpes nazolabial pneumonia franca lobara;

o        Frisonul solemn precede instalarea brutala a unei febre inalte: pneumonia franca lobara ( lipseste la febra in platou)

o        Transpiratii intense, vesperale sau nocturne in TBC, limfoame maligne;

o        Anorexia;

o        Scadere ponderala in infectiile prelungite cu febra/sufebrilitate prelungita

o        Oligonanurie;

o        Convulsii febrile, in special la copii intre 3 si 6 luni.

Etiologie

Febra poate fi :

-          Infectioasa in infectii:

o        sistemice acute: viroze

         septicemii cu bacteriemie

         parazitoze sa

o        localizate

         TBC pulmonar sau extrapulmonar

         Endocardite

         Meningite

         Pielonefrite

         Pneumonii

         Artrite septice

o        Localizate superficial

         Erizipel

         Tromboflebite

         Celulite sa

- Neinfectioasa:

o        neoplazii

o        hemopatii maligne: leucemii, limfoame

o        colagenoze

o        reactii alergic sistemice

o        boli psihice

o        afectiuni neurologice: AVC extins - febra de tip central

o        sindroame de deshidratare severa, in special la copii

o        iatrogena efecte sec. ale medicamentelor sau drogurilor: cocaina, cafeina, tiroxina sa.

CURBA FEBRILA

SCADERE IN CRIZA SCADERE IN LIZA

38⁰C

Scade in 24 ore Scade in zile

FEBRA CONTINUA FEBRA REMITENTA

Dimineata Dimineata

40⁰C

38⁰C

Seara Seara

Diferente de mx.1⁰C Diferente mai mari de 1⁰C,

fara sa fie afebrili.

Apare in boli infectioase: Apare in stari grave

-          Pneumonii stari septice, febra centrala

-          Pielonefrite septicemii, meningite, sa

-          Meningite, sa.

FEBRA INVERSA

Dimineata febril

38⁰C

37⁰C

Seara afebril

Dimineata febril, seara afebril

De exemplu : stari septice, supuratii profunde sa.

FEBRA RECIDIVANTA

Varianta de febra recurenta ascensiunile febrile survin la intervale variate, cu caracter de pusee: colangite, pielonefrite, TBC.

SINDROMUL FEBRIL PRELUNGIT

Febra prelungita febra care dureaza peste 3 saptamani. = sindrom febril prelungit

FEBRA ONDULANTA

Dimineata

38⁰C

Seara

Ascensiuni termice care se repeta periodic. Ascensiunea febrila este progresiva iar deferevscenta lenta, la afebrilitate sau subfebrilitate, in cicluri repetate. Frecventa in neoplazii.

FEBRA INTERMITENTA FEBRA RECURENTA

Dimineata

38⁰C

Seara

Oscilatii periodice Stari septice:

La 1 zi= febra cotidiana - TBC

La 2 zile= febra terta - oteomielita

La 3 zile=febra quarta - angiocolecistite

Ex. malaria - pielonefrite

FEBRA NEREGULATA

Neincadrabila in nici unul din modelele descrise.

Stadiile febrei

-          Stadiul de ascensiune febrila

         Brutal cu frison solemn

         Progresiv sau lent, isidios

-          Stadiul de temperatura maxima

-          Stadiul de defervescenta

         In criza, cu normalizarea febrei in 24 de ore

         In liza, cu normalizarea febrei in zile

In sindroamele febrile temperatura se masoara de 4 ori pe zi!

Ascensiunea febrila se coreleaza cu:

Rata respiratiei

Numarul de respiratii/min. Se masoara minim 30 sec. Normal intre 12 si 20. De regula polipnee. Bradipneea in pusee febrile poate sugera hipertensiunea intracraniana; respiratia neregulata afectarea centrilor respiratori centrali: meningoencefalite, stari septice de regula cu alterarea starii de constienta.

Pulsul

Accelerarea pulsului se coreleaza cu gradul febrei.
Tahicardia in afara febrei apare in sindromul de deshidratare, miocardite sa.

Bradicardia in sindroamele febrile poate sugera hipertensiune intracraniana: meningite, meningoencefalite sa.

Tabel 1. Tipuri de suferinte febrile si patologia asociata

Simptome		Cauze	Atitudine practica
1. Varsta: adult sau copil?	DAA	Febra la copii
DA
3. Aveti stare generala influentata, rinoree, cefalee usoara?	DAA	Infectie virala usoara: guturai	Consult de specialitate daca nu cedeaza in 48 de ore cu tratament simptomatic.
NU
4. Crampe, frisoane, varsaturi, crampe, diaree?	DAA	Gastroenterita?	Tratament de urgenta daca diareea este cu sange, severa, varsaturi peste 12 ore.
NU
5. Tusesti? Sputa galbena, verzuie?	DAA	Bronsita, pneumonie	Consult de specialitate
NU
6. Cefalee, dureri de ceafa, fotofobie, varsaturi?	DAA	Meningita?	URGENTA
NU
7. Febra intermitenta, transpiratii nocturne, ganglioni palpabili?	DAA	TBC; HIV; NEO	Consult de specialitate
NU
8. Subfebrilitate intermitenta, durata lunga?	DAA	Boala virala. Mononucleoza?	Consult de specialitate
NU
9. Dureri abdominale, greturi, constipatie si sau varsaturi?	DAA	Simptome severe: apendicita, colecistita, pancreatita, diverticulita, sa.	URGENTA!
NU
10. Leziuni cutanate, edem localizat, rosu?	DAA	Infectii cutanate, celulita, limfangita	Consult de specialitate
NU
11. la un nou medicament?	DAA	Efect secundar?	Consult de specialitate
NU
12. Disurie, dureri lombare, frison, febra?	DAA	Pielonefrita, anexita, pelviperitonita?	Consult de specialitate