Acesti inamici sunt prea multi pentru plapanda fiinta umana. Si ceea ce este mai grav e ca marea majoritate a acestora sunt bine inarmati si nu pot fi vazuti de om ca sa se fereasca de ei. Toti factorii agresi care sunt la originea bolilor s-au numit agenti patogeni. Exista mai multe categorii de agenti patogeni:
1. Agenti patogeni infectiosi sau i
In sensul ca acestia, o data patrunsi in organism se inmultesc si, prin prezenta lor masiva ori prin enzimele si otravurile pe care le elaboreaza, produc starea de boala. Din aceasta categorie fac parte:
a) Virusurile, fiinte foarte mici care nu se vad la microscopul obisnuit, ci numai la microscopul electronic. Sunt formatiuni la limita dintre materia neinsufletita si materia e, din care cauza ele nu se pot hrani si inmulti decat dupa patrunderea intr-o celula e animala sau vegetala.
Virusurile patrund in organism pe cale respiratorie, digestiva, prin pielea lezata, prin mucoase si prin
intepaturile de insecte. Exista cateva sute de specii de rusuri, dar cele mai frecvente si importante sunt acelea care provoaca urmatoarele boli rale: gripa, guturaiul, rubeola, varicela, poliomielita, encefalita, hepatita, oreionul, turbarea, S.I.D.A. etc. De la omul (sau animalul) bolnav, rusurile se raspandesc in mediul extern pe aceleasi cai pe care aii intrat in organism ducand la infectarea altor oameni sau animale.
b) Microbii sau
bacteriile pot fi patogeni (provoaca imbolnari) sau nepatogeni ori saprofiti, care se gasesc in gura, in intestin, pe piele si mucoase si nu produc infectii in mod obisnuit. Unii microbi saprofiti sunt chiar folositori omului prin fabricarea unor antibiotice si tamine (B, K) in intestin. Dar altii pot deveni patogeni pentru om in conditiile in care ii scade rezistenta la infectii (subalimen-tatie, frig, varsta inaintata etc).
Dupa forma lor,
microbii au fost clasificati in: coci (stafilococi, streptococi, pneumococi, meningococi, entero-coci etc); in bacili, care au forma de betigase (bacilul febrei tifoide, dizenteriei, antraxului (carbunelui), leprei, tuberculozei, pestei, tularemiei, difteriei, bacilul coli, bacilul proteus, bacilul piocianic, bacilul tusei convulsive, Klebsiella si altii). Alti microbi au forme de spirala (spiro-chete) sau de rgula (brioni).
Omul poate fi purtator
sanatos de microbi, fara sa se imbolnaveasca, dar poate transmite si imbolna alte persoane sensibile cu difterie, scarlatina,
meningita etc.
Spre deosebire de microbii de mai sus, care traiesc in prezenta aerului (aerobi), exista si microbi anaerobi, care pot trai si se pot inmulti in organism si in lipsa aerului, precum bacilul tetanosului si baciIii gangrenei gazoase. Acesti microbi, datorita faptului ca se inchisteaza sub forma de spori, sunt foarte rezistenti la caldura si la substante dezinfectante. Caile de intrare si de eliminare a microbilor din organism sunt aceleasi ca si la rusuri.
c) Parazitii. Cei mai multi paraziti ai omului se gasesc in aparatul digestiv. Ei sunt introdusi sub forma de oua, o data cu apa si alimentele contaminate, ori prin mainile murdare. In intestin, din oua ies parazitii adulti: ascarizii (limbricii), tenia (panglica), oxiurii, tricocefalul, botriocefalul, echinococul, trichina etc.
Hranindu-se pe seama omului, cu sange si alte substante utile organismului, acesti paraziti duc la anemiere, slabire, la
tulburari digestive si simptome alergice. Parazitii giardiozei (lambliazei) sau ai galbezei (Fascivola hepatica) se localizeaza in caile biliare. Trichomonas vaginalis este un parazit microscopic care afecteaza mucoasele aparatului genital al femeii si al barbatului. Parazitul malariei si numerosi paraziti tropicali ataca sangele omului. Pe langa acesti paraziti interni (endoparaziti), exista si paraziti care traiesc pe suprafata externa a corpului (ectoparaziti), precum parazitul raiei (Sarcoptes), paduchii, puricii, capusele etc.
d) Ciupercile microscopice. Sunt formatiuni microscopice sub forma de levuri (drojdii) sau mucegaiuri (fungi). Majoritatea dintre ele sunt saprofite: Aspergillus, Mucor, Rhizopus si invadeaza organismul numai in caz de boli cronice, de
slabire a imunitatii, de S.I.D.A. Levuriie din genul Candida pot produce infectii ale gurii (mai ales la copii), ale aparatului genital, ale pielii, iar alte
ciuperci ataca
parul omului.
Toti acesti agenti infectiosi i, prin prezenta lor in organism, prin toxinele pe care le raspandesc in corp, determina o serie de simptome, precum: febra, dureri, tuse, diaree, pete pe corp, cresterea sau scaderea globulelor albe din sange, anemie, supuratii (abcese, flegmoane) stare generala rea, lipsa poftei de mancare, atingerea sistemului nervos (somnolenta, delir, convulsii, paralizii) etc. Peste jumatate din bolile acute sau cronice ale omului sunt produse de acesti agenti patogeni infectiosi.
2. Agenti patogeni neinfectiosi
a) Factori climatici. Exista boli cu caracter sezonier. Frigul favorizeaza
infectiile aparatului respirator (gripa,
guturaiul si alte roze ale aparatului respirator), infectiile bacteriene ale gurii, sinusurilor, urechilor, degeraturile. Reumatismul, unele boli de inima,
hemoroizii sunt inrautatite de frig. In sezonul cald predomina bolile diareice (salmonelozele, dizenteria, holera),
hepatita cu rus tip A, bolile transmise de tantari, purici, capuse. Arsurile solare, insolatia, socul caloric se intalnesc in sezonul cald.
b) Factori alimentari. Excesele - ca si lipsurile alimentare - stau la baza aparitiei bolilor de nutritie. Acesti factori actioneaza lent inca din copilarie si de-abia la varsta adulta se manifesta simptomele bolilor, precum: gastrita,
ulcerul gastric si duodenal, colita,
bolile cardiovasculare, obezitatea, slabirea, diabetul, guta, unele
anemii etc.
Chiar
alimentatia care da senzatia de saturare poate produce perturbari in organism daca este prea monotona, daca este lipsita de
proteine animale (carne, peste, lapte, oua), de taminele principale (A, B, C, D) sau de
sarurile minerale (calciu, fosfor, potasiu, fier, iod, cobalt). Tot ca urmare a dezechilibrului alimentar se poate produce
diabetul zaharat, ateroscleroza, cresterea concentratiei de colesterol, de acid uric din sange, precum si formarea de
calculi biliari si urinari.
Subalimentarea cronica din diferite boli digestive (ulcer, diaree, varsaturi, boli psihice, alcoolism, determina slabire,
anemie si complicatii infectioase si nervoase.
c) Factori fizici. Traumatismele ii provoaca omului diferite suferinte:
contuzii (lori), striri, luxatii, entorse, fracturi, plagi taiate si .intepate, hemoragii, rupturi de tesuturi si organe interne, soc traumatic.
Arsurile provocate de flacara, obiecte supraincalzite,
lichide fierbinti, razele solare, curentul electric provoaca plagi intinse care se pot infecta si uneori cauzeaza socul de arsura.
Presiunea atmosferica scazuta de la mare altitudine, peste 2.000 - 3.000 m, in cazul ascensiunii pe munte, unde presiunea oxigenului este mai mica, cauzeaza tulburari respiratorii, cardiovasculare si nervoase la turisti, alpinisti, precum si la parasutisti si aatori. Aceleasi perturbari se semnaleaza .si dupa cresterea presiunii atmosferice la scafandri si la pesonalul submarinelor.
d) Factori chimici. Exista cateva sute de mii de substante chimice naturale sau sintetice atat in mediul exterior (poluare chimica), cat si in\' mediul de actitate profesionala ori casnica a oamenilor. Aceste substante sunt constituite din praf, fum, gaze, oxizi, acizi, lichide volatile, solventi organici care au actiune toxica acuta sau cronica asupra organismului. Ele provoaca boli ale plamanilor, ficatului, rinichilor, sangelui,
boli alergice etc. Substantele chimice patrund in corp o data cu apa si alimentele, cu aerul sau chiar prin piele si mucoase. Printre cele mai toxice chimicale se numara: arsenul, clorul, cuprul, mercurul, plumbul, fenolii, alcoolii, insecticidele, oxidul de carbon, veninul animalelor, ciupercile si alte vegetale, precum si unele medicamente.
e) Factori alergici. Pe langa substantele chimice amintite,
alergia este produsa si de
polenul miilor de te, de microbi, de ciupercile microscopice, de praful de casa, de praful cerealelor si al fanului, de intepatura unor insecte, de unele alimente. Mai frecvent, substantele alergizante (alergenii) actipneaza asupra aparatului respirator, caruia ii provoaca
astmul pulmonar, asupra pielii, asupra mucoasei
nazale si oculare. Nu toti oamenii sunt sensibili la alergeni sau se imbolnavesc de boli alergice, ci numai aceia care prezinta o sensibilitate mai mare la contactul cu diferite substante straine organismului.
f) Factori ereditari. O serie de boli se mostenesc de la parinti. Cele mai multe nu sunt grave si incep sa apara mai tarziu, la varsta adulta. in aceasta categorie de boli intra: malformatiile congenitale (anomaJii din nastere), obezitatea,
hemofilia (insuficienta de coagulare a sangelui), diabetul, unele boli de inima,
hipertensiunea arteriala, valorile sanguine mari ale grasimilor, colesterolului, acidului uric, ale unor hormoni. Multe din aceste boli pot fi tratate din timp prin\"tr-un
regim alimentar rational si prin medicamente ori prin tratament chirurgical.
g) Factori nervosi si psihici. Acesti factori pot fi la originea unor boli sau la agravarea altora. De altfel, sistemul nervos interne pe diferite cai aproape in evolutia tuturor bolilor. Surmenajul fizic si intelectual,
stresul nervos, conflictele din familie, de la locul de munca, din societate favorizeaza instalarea bolilor psihice, cardiovasculare, digestive, produc tulburarea functiilor fiziologice ale unor organe interne, toate acestea putand scadea si rezistenta organismului fata de alte boli.
h) Alti factori: zgomotul si bratiile, electricitatea, magnetismul sunt de mai putina importanta.
