O instigatie repetata a Agentiei pentru Strategii Gurnamentale a primit in legatura cu aceasta problema raspunsuri ingrijoratoare atat din partea elevilor cat si a parintilor.
Opinia parintilor este ca reusita educatiei depinde in ordine de competenta profesorilor, dotarea scolilor si pe locul trei de efortul elevilor. Deci o apreciere inrsa decat ar trebui, adica in loc sa acorde loc primordial efortului elevilor, incep cu rolul profesorilor. Urmare a unei deprinderi din perioada comunismului asteptam totul de la altii, adica de la stat. in loc ca parintii sa culti in odraslele lor ideea ca numai prin munca individuala de zi cu zi se realizeaza lucruri mari si folositoare, arunca sarcina in ograda scolii pe seama profesorilor si a dotarii scolii. Desigur ca si acestea au mare importanta. Experienta celor care au trecut prin scoala arata ca un profesor competent ca pregatire si cu tact pedagogic si cu mijloace educati audio-vizuale performante poate influenta in bine evolutia scolara a elevilor cu conditia ca elevii sa nu doarma in timpul orelor ori sa se gandeasca la altceva in timp ce profesorul vorbeste si explica la la sau panou.
A pune insa totul pe seama profesorilor, este o mare greseala, mai ales cand parintii explica nereusita odraslelor lor prin incompetenta profesorilor, pasivitatea acestora ori lipsa de dotare a scolilor in care au invatat copin lor.
Parintii ar trebui sa-si obser odraslele zi de zi in timpul anului scolar in sensul daca frecnteaza regulat cursurile, daca isi fac zilnic temele, exercitiile la matematica, daca citesc literatura indicata si daca se pregatesc la toate materiile, si in timpul vacantelor elevii trebuie ajutati si controlati de parinti sa citeasca literatura particulara mai ales cea indicata de scoala ca absolut necesara la examenele ce vor urma - si sa continue rezolvarea de exercitii la matematica si celelalte materii. Desigur, fiind vacanta nu trebuie neglijata recreerea elevilor, odihna lor activa si contactul intim cu natura rurala. Lucian Blaga insista ca elevii sa petreaca cateva vacante in mijlocul naturii la sate. Rolul parintilor ca elevii sa nu capete deprinderi antisanogene (fumatul, consumul bauturilor alcoolice, drogurile de orice fel) este de mare importanta. Cred ca si in aceasta directie, statul trebuie sa intervina prin masuri educati, taxele pe viciu fiind insuficiente, atingand mai ales pe cei saraci.
O sarcina necesara a parintilor este si sa combata unele tendinte ca: inclinarea unor tineri, din pacate foarte buni, ca dupa absolvire sa paraseasca tara si sa practice orice munca, numai bani sa iasa. Acestora li se va explica ca oriunde vor lucra, li se va cere seriozitate, efort continuu si cunoasterea perfecta a limbii tarii unde vor sa lucreze si a profesiei ce o exercita pe intreaga zi de lucru de circa 7-8 ore pe zi, ceea ce implica un efort mare, sustinut si indelungat care ar fi mai benefic sa-l depuna in tara natala. Problema actuala, acum dupa intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
Insusirea activitatilor mestesugaresti este privita adesea cu rezerva in favoarea activitatii functionaresti; ori parintii stiu bine ca la noi in tara meseriile si mestesugurile au fost intotdeauna bine privite, doar in ultimii zeci de ani interesul pentru acestea a scazut, desi se evidentiaza o mare lipsa de mestesugari traditionali, fierari, lemnari, dogari s.a., (care sunt deja bine remunerati si la noi, iar tinerii ar aa ce face daca ar imbratisa aceste meserii. Doar noi romanii am spus ca "meseria e bratara de aur", aforism valabil si azi. Trebuie actionat acum cand mai traiesc inca si actiaza mesterii de la care au tinerii de invatat meseriile traditionale, entual prin sistemul uceniciei.
O atentie deosebita ar trebui acordata invatamantului in scolile particulare, preunirsitare si unirsitare. Acolo se inghesuie cei cu bani si cei ce-si inchipuie ca poti sa promo doar platind.
Aici ar trebui actionat pe doua cai: sa fie acreditate doar scolile bune incadrate cu profesori de seama si dotate tehnica moderna, adica laboratoare si mijloace pedagogice audio-vizuale.In acelasi timp, cadrele didactice din aceste scoli sa fie exigente si sa se implementeze ideea ca acolo este admis intr-adevar cine vrea si are posibilitati de plata, dar absolnti ajung numai cei merituosi, si aici ar fi potrivita o concurenta, la intrarea in scoala insistandu-se asupra modului de gandire al concurentului, nu numai evaluand bagajul de cunostinte acumulate de acesta, in perioada de scolarizare anterioara.
Peste tot in scoli va trebui sa triumfe mediul de gandire, inteligenta, munca perserenta, ordine, rezultatul concret la invatatura fiind exprimat prin note mari acordate anterior, corect apreciate, seriozitatea si moralitatea elevilor si profesorilor, multi prefera ordinea in fata inteligentei speculati.
Cadrele didactice vor insista, mai ales la orele de dirigentie, asupra ideii ca la noi in tara se va ajunge la o bunastare economica si etica intr-un viitor ce depinde doar de munca si seriozitatea noastra si nu este nevoie sa ne gandim sa parasim tara in cautarea unor locuri de munca mai bine platite. Locul nostru, al tuturor, este in tara in care ne-am nascut, unde odihnesc stramosii nostri si unde vor trai nepotii nostri. Trebuie doar sa sfintim prin munca inteligenta si moralitate pamantul pe care-l calcam.
Desigur, este absolut necesar sa cunoastem faptele si realizarile altor popoare spre a face un echiil schimb de experienta si o necesara informare reciproc avantajoasa, lipsita total de xenofobie sau sovinism.

Educatia fizica si sportul
Din toate metodele de educatie si de formare a omului, mai ales educatia fizica si sportul, permit functiunea echilibrata a tuturor energiilor de care dispune omul. Educatia fizica, in intelesul cel mai nou, nu este numai joc, numai intrecere, ci este insasi viata; ne prefacem ca ne jucam, dar ne pregatim pentru viata. Acest exemplu l-a luat omul de la tinerele animale care jucandu-se se pregatesc pentru lupta reala din viata (A. Morariu, Dorin Almasan).
Data fiind legatura dintre educatia culturala (psihica si cea fizica - Mens sana in corpore sano - ma refer in continuare la aceasta din urma.
Educatia fizica trebuie sa creeze omul armonic in serviciul patriei. (I Hatieganu, in Analele de educatie fizica, AN VII, nr. 1/1938, . 84).
Educatia fizica este o disciplina stiintifica, avand ca obiect omul in exercitiul tuturor functiunilor sale". (I. Hatieganu in: Sportul popular, nr. 4735/7 aug. 1965,.7).
Pro patria este ludere dum videmur. (trad. se pare ca ne jucam, insa ne pregatim pentru a ne servi patria)
Aceasta este inscriptia de la intrarea in parcul Unirsitatii clujene propusa de I Hatieganu, creatorul acestui parc sportiv.
Nu se admite, ca atunci cand facem educatie, sa desconsideram fizicul, caruia numai in caz de boala i se da atentia cunita. Inima, creierii si musculatura sunt un ansamblu indisociabil si numai atunci vom face educatie integrala daca ne vom ocupa de toate aceste organe, de toate aceste functii. Suntem in epoca intelectualizarii, mecanizarii si rationalizarii, cand educatia exclusiv intelectuala vrea sa cucereasca lumea si uita ca bietul om, cobaiul de experienta, este compus si din trup.(educatia este deci deopotriva fizica si psihica -n.a.) (I. Hatieganu in: Anuarul Unirsitatii din Cluj, 1930/31 . 5-
Educatia fizica vine sa completeze in mod armonic educatia culturala. Ea raspandeste obiceiuri igienice, ea dezvolta rezistenta fizicului, ea da o imunitate naturala. Fiind in acelasi timp si o igiena a corpului si sufletului prin augmentarea simturilor, trezirea curajului, a spiritului de echipa, a iubirii si a intrajutorarii intre membrii grupului respectiv, promovand deci raporturile etice dintre oameni.
Miscarea sportiva este o necesitate culturala, este ceva indispensabil, care plasat la locul cunit si fara a o exagera, este menita sa devina corectivul cel mai eficace al deformatiilor provocate de viata actuala care tot mai mult ne atinge amenintandu-ne cu sufocarea. Forma, tinuta, miscarea omului modern se indeparteaza tot mai mult de atitudinea armonica, eleganta, de miscare sprintena (Ibidem)
Educatia fizica a femeii urmareste in afara de scopurile de sanatate si de buna functionare si un alt scop, poate tot atat de important: cel estetic, care asigura frumusetea, armonia, linia, culoarea, muzicalitatea, tineretea, expresiunea fizicului, prin care femeia serste ultimul si sublimul scop al existentei sale, de a deni mama copilului prin cucerirea tatalui. (Ibidem)
Pe cand educatia fizica a barbatului e mai simpla - ea tinde numai la mentinerea elasticitatii si augmentarea fortei, - educatia fizica a femeii urmareste sanatatea si frumusetea, lucrand asupra unui fizic care este in continua schimbare, un fizic care nu are soliditate, fixitate, ci este caracterizat prin laxitate si expansiune, in educatia fizica feminina se tinde mai mult spre stil, spre forma si spre interpretare, nu spre record, nici spre forta. (Ibidem)
Gimnastica si sportul nu mai sunt azi la moda, nici lux, nici comedie, nici exhibitie, ci sunt conceptii de viata, curente de cultura. Omul oraselor legat cu catusele culturii, sclav al zidurilor, rob al imbracamintei, purtat cu o rapiditate tot mai consumatoare la distante tot mai mari, pe pamant, pe apa, in aer, incepe a uita sa umble, pierde din usurinta de locomotiune, se anchilozeaza, rugineste, devine o ura deformata, o statuie bust, fara picioare si fara maini. Aceasta reducere a functiunilor vitale pune stavila evolutiei lui spre perfectionare. Uitam ca picioarele ne-au fost date ca sa umblam pe ele, nu sa stam pe scaun. Omul primitiv alerga toata ziua dupa hrana si sex.
Cultivarea trupului, sufletului si mintii, in mod armonios, asigura cea mai ideala formare a omului.(Ibidem)
Izvorul nesecat al frumusetii este sanatatea, iar sanatatea se conserva numai prin educatie fizica si respectarea unui stil de viata sanogen.
Educatia fizica inspirata de un ideal, de o conceptie de viata, dispunand de o conducere entuziasta si bine pregatita, poate sa dea cele mai frumoase rezultate educati in mijlocul lumii satelor. (Ibidem)
Afara de educatia fizica in masa, natural ca trebuie sa se asigure dezvoltarea cunita sporturilor, iar pentru asigurarea continuitatii in aceasta ramura importanta a educatiei fizice, cluburile unirsitare sunt o conditie esentiala.(Ibidem)
Prin educatia fizica se valorizeaza sursa inepuizabila a energiei nationale in serviciul patriei si natiunii se creeaza cetateni de actiune cu vointa si caracter, omul cerut de vremurile noi.(Ibidem)
Cultura fizica este ingrijirea sistematica a organismului in toate functiile sale. Educatia fizica nu inseamna abandonarea educatiei culturale si reintoarcerea la omul primitiv, ci inseamna nazuinta omului cult spre sanatate, singura chezasie a unei vieti fericite. (Ibidem)
Educatia fizica completeaza educatia intelectuala si prin realizarea unei vigori trupesti, creeaza o buna dispozitie, iar buna dispozitie sta la baza tuturor marilor realizari. Deci ea faciliteaza educatia intelectuala. Daca varsta unirsitara este capitalul uman cel mai renil sub raport sportiv, este o greseala sa lasam acest capital, adevarata comoara a energiei nationale, neutilizat. (Ibidem)
Stapanirea fizicului, a vointei, dispozitia de a face bine si cu dreptate sunt tot atatea calitati castigate prin educatia fizica ce favorizeaza formarea omului-sanatate, omului-lumina, omului-caracter, gata oricand sa se jertfeasca pentru dreptate si adevar. (Ibidem)
Viata sportiva unirsitara nu se poate reduce la activitatea unor cluburi unirsitare. Desi acestor cluburi in prezent le revine rolul initierii educatiei fizice, totusi nu ne putem margini aici, mai ales azi in epoca democratizarii sporturilor, azi cand educatia fizica trebuie sa fie un bun al colectivitatii, azi cand ea se adreseaza maselor, in unirsitate educatia sportiva trebuie sa intereseze intreaga studentime si intreg tineretului. (Ibidem).
Cetatea unirsitara, afara de cultura, are nevoie si de aer, de soare, aceste izvoare grandioase ale tamaduirii, pe care nu le poate da decat educatia fizica. Educatia fizica fiind un stimulent al educatiei functiei psihice, este un ajutor pretios in acumularea cunostintelor. Ea nu vrea predominarea celulei musculare a bicepsului asupra celulei nervoase, ci doar sanatate si energie, care sa se puna in serviciul sufletului si mintii. (Ibidem)
Sportul este "vaccinul" cel mai sigur contra discordiei, indisciplinei, lipsei de caracter, bolii morale, care bantuie, durerii, si in lumea noastra unirsitara. (Ibidem)
Educatia fizica unirsitara nu este inteleasa ca o casta sportiva, ci o larga colaborare cu societatile sporti, cu masele populare, un corectiv imperios al vietii sporti.