Specialistul isi dezvolta si isi pastreaza calitatile sale profesionale printr-un
regim corect de viata si de munca. El dovedeste o grija meticuloasa, permanenta pentru curatenia corporala si
igiena echipamentului sau. Costumul de lucru este foarte simplu (pantaloni lungi si o bluza cu maneci scurte), confectionat dintr-un material labil si rezistent.
Spalatul pe maini, inainte si dupa fiecare sedinta de-masaj, este o regula care are ca scop sa evite transmiterea germenilor patogeni de la o persoana la alta.
Masorul, barbat sau femeie, are
unghiile foarte ingrijite,
parul scurt sau acoperit si nu poarta inele, bratari sau alte podoabe care il pot stanjeni in munca, sau pot leza pielea celui pe care il maseaza. Nu folosi parfumuri sau pomezi cu miros puternic; nu fuma si nu abuza de bauturi alcoolice. Va evita muncile fizice grele si chiar sporturile care obosesc, inaspresc sau ranesc pielea palmelor.
Pentru a deveni un bun specialist, masorul trebuie sa-si insuseasca o serie de cunostinte de baza, despre forma si structura corpului, despre functiunile organismului
sanatos si despre semnele cele mai caracteristice ale diferitelor stari patologice. Aceste cunostinte ii vor ajuta sa inteleaga importanta efectelor pe care le poate obtine prin masaj, in raport cu mijloacele tehnice si principiile metodice aplicate. Pregatirea teoretica ii da convingerea in loarea activitatii sale si il face sa lucreze mai sigur de sine.In raporturile sale cu cei pe care ii maseaza, tehnicianul proceda cu mult tact si intelegere, cu seriozitate si constiinciozitate. El trebuie sa fie intotdeauna bine dispus si comunicativ, dar cuviincios si discret.
La randul lor, persoanele care doresc sa fie masate trebuie sa respecte cate reguli elementare de igiena individuala, mai ales in ceea ce priveste curatenia.
Masajul manual se aplica in marea majoritate a cazurilor direct pe piele si numai in imprejurari speciale se poate aplica si peste rufele de corp.Inainte de sedinta de
masaj se scot hainele care ar stanjeni miscarile, circulatia sangelui sau respiratia libera si se descopera complet regiunea sau segmentul care se prelucreaza. Pentru a trece mai departe, se acopera partile masate cu un cearsaf sau prosop. Nu este bine sa dezbracam pe cei care ii masam mai mult decat trebuie, pentru a nu le expune corpul la raceli prin pierderea inutila de caldura si deseori pentru a menaja pe cat posibil sentimentele de pudoare ale fiecaruia.
Pentru
masajul igienic, orele cele mai potrivite sunt cele de dimineata sau dinaintea mesei de seara. Masajul terapeutic se poate executa si peste zi, la 2-3 ore dupa-masa, sau in asa fel incat sedinta sa se termine cu cel putin o jumatate de ora inaintea meselor principale.
Oricine se prezinta la masaj trebuie sa-si satisfaca mai intai nevoile naturale de ecuare a
intestinului sau a cii urinare.
