Masajul aplicat inaintea unor probe sporti grele, prin care se tinde la obtinerea unor performante sau rezultate maxime, ori inaintea unor intreceri sporti viu disputate, constituie o forma de pregatire a organismului, prin care concurentul cauta sa se puna in conditii optime de desfasurare a capacitatii sale de efort, a formei si maiestriei sale sporti.
Cum se pot obtine prin masaj astfel de efecte si care este mecanismul lor fiziologic?
Corpul intreg, dar mai ales muschii si marile functiuni organice, sufera la inceputul probelor sporti grele un fel de inertie, de dificultate in a trece de la starea de repaus la cea de efort intens sau maximal. Aceasta inertie se resimte atat in viteza si forta de contractie a muschilor, cat si in adaptarea functiunilor mari organice, ca circulatia si respiratia, mobilizarea si distributia substantelor energetice in tesuturi, la ritmul si debitul marit de efort.
Dificultatile se produc mai ales in primele faze ale desfasurarii probelor si se manifesta intr-o discordanta intre efortul de vointa si incetineala in raspunsul neuromuscular si neurogetativ. Aceasta discordanta este semnul unei lipse de promptitudine in adaptarea organismului la efort, ca urmare a lipsei de antrenament anterior, sau a unei bune pregatiri fizice si psihice, pentru efectuarea probei respecti.
Tulburarile de adaptare se manifesta uneori printr-o incetineala in ritmul miscarilor si prin scaderea randamentului, iar alteori prin oprirea probei intr-un "punct mort", fie din cauza diminuraii bruste a fortelor, a esuflarii sau a unor tulburari cardiovasculare, fie din cauza reducerii momentane a puterii de vointa si de concentrare a energiei.
La cei ce insista in sfortare, se pot produce accidente mai gra, prin incordari si intinderi musculare sau articulare, prin smulgeri si rupturi de tendoane si ligamente.
Orice antrenor priceput si orice sportiv incercat trebuie sa cunoasca aceste fenomene si sa stie cum sa le evite.

Pentru a preni producerea acestor tulburari si leziuni, criza de adaptare trebuie sa fie invinsa sau depasita inainte de a incepe proba sportiva pro-priu-zisa. Acest rezultat se obtine de regula prin exercitii fizice pregatitoare, cunoscute de catre sportivi sub numele de "miscari de incalzire" si prin masajul sau automasajul pregatitor, care prin generalizare a capatat numele de "masaj de incalzire".
Masajul pregatitor este util inaintea probelor atletice de alergare, aruncare si sarituri, inaintea jocurilor sporti si a sporturior bazate pe viteza si forta, dar mai ales in cele care necesita un efort maximal, chiar de la inceputul probei.
O alta situatie speciala in care se gasesc unii sportivi inaintea probelor grele sau a competitiilor mult disputate este asa-numita "stare de start", in care predomina incordarea psihica si musculara, nelinistea si "fiorii startului", senzatii destul de neplacute si putin favorabile desfasurarii optime a probei.
Aceasta stare depinde de numerosi factori interni si externi, de temperamentul si de tipul de activitate nervoasa superioara a sportivului, de starea functionala a organelor lui si de o suma de alte particularitati individuale. La toate acestea trebuie sa adaugam conditiile variate ale terenului si instalatiilor, numarul si valoarea concurentilor, starea vremii si altele.
Masajul are in aceasta imprejurare un scop fie stimulator, fie linistitor; el se adreseaza in primul rand nervilor si muschilor, apoi functiunilor mari fiziologice, pentru a mari debitul circulator, a activa schimburile din tesuturi, a creste caldura locala etc.
Se stie din fiziologie ca muschii se contracta cu maximum de eficienta in conditii de irigatie si temperatura normala, dar daca pielea si tesuturile periferice se gasesc la o temperatura mai joasa decat cea centrala, functiunile muschilor sunt stanjenite.
Masajul pregatitor exercita in plus o influenta favorabila asupra starii psihice a concurentului, care-si gaseste, in momentele grele de asteptare, o preocupare utila si dirtizanta.
Influentele masajului pregatitor trebuie sa fie stimulatoare pentru sportivii care se gasesc intr-o stare de oarecare inertie sau indiferenta; aceste influente trebuie sa fie relaxatoare si linistitoare pentru sportivii prea incordati sau prea rigizi, emotionati sau agitati din cauza probelor la care vor lua parte.
Cel mai important efect pe care-l putem obtine prin masajul sau automasajul pregatitor este desigur sinergia fiziologica si psihica, acea stare de "perfect acord" al functiunilor, care permit organismului sa se adapteze rapid si cu eficacitate la efortul care urmeaza, oricat ar fi de noua si de grea proba respectiva.
Pentru obtinerea unor astfel de efecte, este nevoie sa cunoastem pe fiecare sportiv in parte, sa stapanim tehnica si sa folosim metodele cele mai potrivite cu scopul urmarit.

Masajul stimulator se realizeaza prin manevre vii-si energice, dar de scurta durata, care se aplica pe o suprafata limitata a corpului, sau pe un grup de muschi, de preferinta pe regiunile sau pe segmentele care vor fi mai solicitate si care au intr-adevar nevoie sa fie pregatite inainte de concurs.
Masajul calmant se executa lent si prelungit, prin manevre usoare si superficiale, aplicate pe o suprafata cat mai intinsta a corpului.
Masajul pregatitor este intotdeauna partial si se poate aplica la nevoie chiar peste costumul de sport; el se poate executa in stiar sau in cabinele de reapus ale sportivilor, pe terenurile de joc si sport, in sala de gimnastica, langa bazinul de inot si oriunde are loc competitia sau proba de performanta.
Sportivul, poate incepe exercitiile pregatitoare care intregesc efectele masajului, sau intra direct in proba propriu-zisa, imediat dupa terminarea masajului pregatitor sau dupa o pauza foarte scurta, avand grija ca efectele obtinute prin incalzire sa nu dispara sau sa scada inainte de concurs.
Automasajul poate inlocui foarte bine masajul pregatitor efectuat de catre un specialist, cu conditia sa fie bine executat.
De retinut ca exista si unele probe de performanta sau intreceri sporti in care automasajul nu este indicat.