Pentru a intelege mai bine valoarea masajului in prevenirea si combaterea simptomelor de oboseala, este bine sa ne reamintim cateva din notiunile generale despre acest fenomen fiziologic, atat de frecvent la sportivi.
Starea de oboseala se instaleaza de regula in urma eforturilor intense si de lunga durata, dar si dupa incordarile de durata mai scurta, care ating maximum de forta si viteza.
Aceasta stare se caracterizeaza prin trei serii se simptome: un complex de senzatii neplacute, urmate de tulburari fiziologice si de diminuarea brusca sau progesiva a randamentului.
Ca urmare a oboselii o activitate care se efectuase pana atunci fara dificultati, se continua din ce in ce mai greu, cu un efort crescut de inta, cu o eficacitate descrescanda si cu rezultate din ce in ce mai slabe. Aceasta stare se insoteste de senzatia epuizarii fortelor si de neia de odihna.
Pentru delimitarea notiunii de oboseala fiziologica si a celei de oboseala patologica se folosesc termeni de prag inferior si prag superior al oboselii.
Pragul inferior este foarte greu de precizat, el putand fi marcat prin aparitia semnelor subiective sau obiective de oboseala. Pragul superior al oboselii fiziologice este insa net delimitat de efectele utile ale repausului. Aceasta inseamna ca oboseala fiziologica cedeaza complet prin odihna corespunzatoare, spre deosebire de oboseala patologica, pe care odihna oricat de lunga ar fi nu o mai poate face sa dispara.
In stadiul actual al studiilor despre oboseala la sportivi, se analizeaza sistematic toate cauzele si mecanismele predispozante, farizante si determinante, externe sau interne, care o produc, pentru a fi mai usor prevenita si combatuta.
Printre cauzele predispozante se citeaza: starea de sanatate nesatisfacatoare; existenta unor tulburari comice necunoscute; insuficienta functionala a unor organe esentiale; lipsa de aptitudini fizice; rezistenta scazuta la efort; conditia fizica inferioara; lipsa antrenamentului etc.
Factorii farizanti sunt si mai numerosi si se refera la felul de viata al sportivilor, la metodele lor de lucru, la alimentatie si echipament. Adaugam conditiile de dotare a bazelor sportive, de organizare a activitatii zilnice; dispozitia psihica, interesul, emotiile, inta sportivilor si alti factori subiectivi care influenteaza activitatea lor.
Determinante pentru aparitia sau accentuarea starilor de oboseala sunt eforturile sportive exagerate, nepotrivirile dintre activitatea sportiva si aptitudinile sau temperamentul sportivilor, lipsa lor de pregatire, insuficienta odihnei si altele.
Din complexul de procese ce caracterizeaza oboseala fizica, m izola oboseala musculara, care este mai apropiata de interesul sportivilor si poate fi mai usor urmarita in formele sale, locale sau generale, precoce sau tardive, acute sau cronice.
Oboseala localizata la un grup de muschi sau la toti muschii unei regiuni a corpului, se produce dupa un efort static sau dinamic intens, prelungit sau repetat fara respectarea pauzelor de odihna. Muschii obositi se simt la pal-pare intariti, putin tumefiati si destul de sensibili. Capacitatea lor de contractie este scazuta, iar miscarile pe care le realizeaza sunt mai limitate si mai putin precise decat cele normale. Daca efortul este continuat, miscarile se executa din ce in ce mai greu, sunt mai lente si devin dureroase.In aceste situatii, masajul direct al muschilor obositi este contraindicat, cel putin atata timp cat dureaza fenomenele acute.
Se recomanda ca in aceasta perioada, care poate dura uneori cateva zile, sa fie masate in scop derivativ grupele musculare antagoniste, musculatura simetrica sau cea situata deasupra regiunii in cauza. intre timp se poate indica prelucrarea prin masaj a unor grupe musculare mari, situate la o oarecare distanta de muschii obositi.
Masajul direct al regiunii obosite se va incepe cu prudenta, dupa ce fenomenele acute au scazut. Se r folosi alunecari lungi, lente si superficiale, presiuni vibrate si frictiuni usoare. Pe membre se poate aplica cernutul si rulatul relaxator. incet si progresiv se trece la manevre mai puternice de framantare si stoarcere a muschilor, care in prealabil au fost relaxati prin miscari potrivite. Pe regiunile obosite nu se aplica niciodata manevre de lovire, pensare sau scuturari.
Dupa masaj sunt recomandate miscari ample, de pendulare a membrelor, de circumductie a capului si a trunchiului.
Oboseala musculara generala se produce daca efortul fizic este efectuat prin contractia unor mari grupe de muschi, daca efortul este deosebit de intens, prelungit sau repetat peste masura.
Chiar daca senzatia de oboseala nu apare in timpul desfasurarii efortului, ea incepe sa fie resimtita curand dupa incetarea tarea Iui: uneori numai la cateva ore, spre seara, sau chiar a doua zi.
Aceasta forma de oboseala este insotita de o stare caracteristica de indispozitie psihica,de somnolenta sau inervare, de febra si de dureri de cap.

Cu timpul apar contracturi si dureri in muschi, mai ales la membre, in regiunea spatelui si a cefei. Miscarile corpului devin greoaie si necoordonate, ca si cum corpul ar fi intepenit.
Daca aceste simptome nu dispar prin odihna si relaxare, devin necesare mijloace ajutatoare de ingrijire, sub forma unor bai calde si a unor medicamente calmante, pentru combaterea agitatiei si a insomniei.
Masajul nu va fi indicat decat dupa disparitia simptomelor acute. Atunci se va incepe printr-o linistire a sensibilitatii priferice si a musculaturii, care trebuie sa permita aplicarea manevrelor de netezire pe portiuni mari, frictiunile vibrate si manevrele ajutatoare de curent si rulat ale membrelor.
Marile mase de muschi ai spatelui si muschii de la radacina membrelor r fi prelucrati in continuare, in zilele urmatoare.
Sedintele de masaj extins se r incheia prin exercitii de mobilizare metodica a articulatiilor, exercitii de respiratie si pendulari ale membrelor.In caz de oboseala musculara generala nu este indicat automasajul.
Oboseala musculara precoce, care apare deseori la inceputul unui efort deosebit de intens (ca in alergarile de viteza la aruncari sau la ridicarea halterelor), se atribuie unei crize de adaptare functionala a organismului si se manifesta prin crize de respiratie, contracturi si dureri musculare, scaderea brusca a capacitatii functionale. in aceste cazuri, proba este parasita sau dusa cu greu pana la capat.
Criza poate fi prevenita prin exercitii pregatitoare, specifice probei, sau prin manevre de masaj si automasaj pregatitor, local sau regional. Pentru aceasta se prelucreaza prin manevre blande de relaxare, in special grupele musculare care r fi mai intens solicitate in probele ce urmeaza.
Oboseala musculara tardiva apare mai ales la persoanele neantrenate, dupa un efort de mare intensitate sau durata lunga, efectuat in ritm lent si fara pauze.
Simptomele acestei forme de oboseala se aseamana cu cele ale oboselii generale, dar ea apare mai lent si cedeaza mai incet prin odihna.
Aceasta forma de oboseala poate fi prevenita, la randul sau, prin alternarea judicioasa a efortului cu repausul, prin imbunatatirea conditiei fizice a sportivilor si prin antrenarea progresiva a functiunilor musculare si organice.
Masajul se va aplica intocmai ca in cazul oboselii generale. Va fi admis si automasajul, care se poate asocia cu masurile de igiena individuala, cu aplicatiile calde si cu o medicatie calmanta.
Oboseala acuta se confunda cu oboseala precoce si se manifesta prin aceleasi contracturi dureroase ale grupelor musculare, care au fost supuse unor eforturi statice si dinamice intense, prelungite sau repetate fara pauze corespunzatoare.

Cunoscuta ca stare de "curbatura musculara", aceasta oboseala dureroasa trebuie sa fie interpretata ca un avertisment pentru cei care se angajeaza in eforturi excesive, fara sa aiba pregatirea fizica si rezistenta necesara.
Repausul prelungit si exercitiile de relaxare fac sa cedeze treptat contrac-tura si senzatiile de durere musculara. La neie se dau sportivilor calmante usoare.
Masajul recuperator este indicat numai dupa disparitia tuturor simptomelor acute de oboseala. Automasajul nu este indicat.
Oboseala cronica sau cumulativa se apropie de formele patologice de oboseala, nu atat prin simptomele mai intense si mai rezistente la tratament, cat mai ales prin tulburarile organice si psihice care o insotesc si care scad in mod simtitor capacitatea de munca si buna dispozitie a sportivului.
Cronicizarea oboselii poate fi prevenita printr-o alternare rationala a efortului cu repausul, prin odihna activa, prin masaj sau automasaj preventiv.
Cazurile de oboseala patologica, manifestate in forma acuta de epuizare sau de supraincordare si in forma cronica de supraantrenament sau surmenaj, r fi amintite in partea a doua a acestui modul.