Se cunosc o multime de te care poseda insusiri terapeutice si nutriti dintre cele mai alese, insa acestea nu se cultiva. Posibilitatile de valorificare a florei inca n-au fost epuizate. Spre exemplu, numai in Siberia pot fi numarate aproape 250 de specii de te comestibile, fara sa luam in calcul ciupercile si tele acvatice. E o sursa exceptionala de posibilitati de vindecare si de nutritie.
Aducem la cunostinta cititorilor citeva dintre tele salbatice comestibile, care poseda in acelasi timp si virtuti curati.

Obligeana. Contine acid ascorbic, rasina, amidon, camfor, tananti. Mareste secretia de acid clorhidric in stomac, are efect hipotensiv, calmant, este un expectorant puternic.
Se dodeste utila in gastritele hipoacide, in maladii ale rinichilor, in insuficienta ovariana, in menopauza patologica, precum si in cazurile de semiimpotenta.
Obligeana mai este folosita ca aromatizor in coacerea piinii si la prepararea sucurilor de fructe.

Paducelul. Fructele comestibile contin flavonide, acizi organici (printre acestia, acidul ascorbic), caroten, pectine, fructoza, amidon, saponine.Din paducel se prepara un medicament care amelioreaza activitatea muschiului inimii.
Ca aliment se folosesc fructele. Uscate si transformate in faina, amestecate cu miere, fructele de paducel devin o umplutura hranitoare si gustoasa pentru placinte. Fructele si frunzele se mai intrebuinteaza pentru infuziile de ceai (despre aceasta vom vorbi ceva mai jos).

Murul. in fructe s-a descoperit glucoza, fructoza, vitamina C, caroten, acizi organici. Are o actiune fortifianta asupra intregului organism. Din mure se face dulceata, se extrage sirop, se prepara jeleu, bauturi racoritoare, umplutura pentru placinte. Din frunze se pot face infuzii de ceai, eficiente in bolile de stomac si ficat.
Calina. Fructele contin zahar, vitamina C, pectine, acizi organici, printre acestia mentionindu-l pe cel valerianic si izovalerianic, cu un vadit efect calmant asupra sistemului nervos central. De asemenea, fructele si-au dodit calitatea lor diuretica si sudorifica; ele intensifica puterea de contractie a inimii si se dodesc utile in bolile de stomac.
Fructele de calina au un gust usor amarui si pot provoca varsaturi, de aceea ele trebuie culese dupa primele ingheturi usoare, cind respectivul gust nu se mai simte. Din acestea se prepara jeleuri, compoturi, dulceata.

Trifoiul. Florile contin glicozide, vitamina C, vitamine din grupa B, caroten. Ele manifesta o actiune expectoranta si diuretica. Se recomanda in bolile de plamini, de inima, ca si in anemii. Exista probe privitoare la efectul anticancerigen al trifoiului.In alimentatie pot fi felosite florile uscate si maruntite de trifoi, spre exemplu, pentru condimentarea aperitilor. Din frunze si tulpina proaspete se pregatesc salate.

Urzica. in compozitia tei intra vitaminele C, K, B?. caroten, acid panthotenic. clorofila, saruri de fier, potasiu, calciu, sulf. zahar, albumine.
Urzica favorizeaza coagularea singelui, mareste cantitatea de hemoglobina, numarul de trombocite si de eritrocite, scade concentratia sanguina de zahar, are efect diuretic, este un fortifiant general, determina vindecarea precoce. Este eficace in hemoragii, anemie, ateroscleroza, in boli de rinichi, in afectiuni la nilul cii urinare, ficatului, cii biliare, in hemoroizi, tuberculoza, in deficiente surnite in schimbul de substante al organismului, in perioada de convalescenta.
Urzica este si un valoros produs nutritiv. Din lastarii tineri si din frunze se prepara o ciorba extrem de hranitoare, iar din frunze se fac salate.
Sucul de papadie este unul dintre cele mai valoroase medicamente tonice si fortifiante. E indispensabil in neutralizarea hiperaciditatii si normalizarea mediului alcalin al organismului.
Sucul proaspat, extras din frunze si radacini, amestecat cu suc de morcov si cu suc din frunze de nap este eficient in suferinte ale coloanei rtebrale si in alte afectiuni osoase, intareste dintii, previne paradontoza si distrugerea lor.
Traista-ciobanului. Planta contine vitaminele C, K, acizi organici de potasiu. Are efect in hemoragii, boli de ficat, rinichi, in perturbarile schimbului de elemente in organism, in menopauza patologica.In alimentatie se folosesc frunze de traista-ciobanului. Cunoscatorii sustin ca lastarii tineri ai tei au un gust extrem de delicat. Din acestia se pot prepara salate, se pot face ciorbe, se pot praji impreuna cu carnea. De asemenea, pot fi facute provizii de frunze de traista-ciobanului: ele se sareaza, se usuca.
Pinul. Cetina are in componenta vitaminele C, B, BB, P, caroten, tananti, acizi organici, amidon. Mugurii au efect diuretic si expectoram.
***
Se de ca, datorita medicinii populare si celei stiintifice, dispunem de o gama larga de te medicinale pentru tratarea uneia sau alteia dintre afectiuni. Fiecare poate alege sau combina aceste te dupa cum crede de cuviinta.

Brusturele. In radacina s-au identificat polizaharide, insulina, ce se transforma in fructoza in mediu acid, albumine, camfor, tananti, vitamina C.
Are efect diuretic si sudorific. Extractul din radacina normalizeaza compozitia singelui, scade concentratia de zahar din acesta, alcaloizii brusturelui impiedica dezvoltarea tumorilor maligne.
Se consuma in special radacinile, pentru insusirile lor curati, in podagra, reumatism, colecistita, boli de stomac. Aceste radacini se prajesc in unt, se coc, se intrebuinteaza in prepararea aperitilor. Din radacini tinere de brusture se fac salate.
Pluminarica (mierea-ursului). Planta contine mangan, saruri de potasiu, de fier, de calciu, vitamina C, caroten.
Pluminarica si-a dodit virtutile antiinflamatoare, diuretice ; favorizeaza vindecarea precoce, stimuleaza formarea singelui, actiaza actiunea vitaminei Bj, regleaza activitatea glandelor cu secretie interna.
Se recomanda in afectiuni pulmonare, renale, sanguine, precum si datorita interntiei sale in vindecarea timpurie. Din aceasta ta se pot prepara aperiti, precum si salate.

Papadia. Frunzele comestibile contin caroten, vitaminele C, B2, acid nicotinic, calciu, potasiu, mangan, fier, fosfor.
Este utila in afectiuni hepatice cronice, in colici, in boli ale ficatului si cii biliare, in ateroscleroza si infectii renale.
Din frunze de papadie se prepara salate (se recolteaza pina la aparitia tulpinilor, in mai), turnind in prealabil peste ele apa cu sare, pentru a face sa dispara gustul amar. Din frunze tocate se poate face piure. Inflorescentele papadiei sersc la prepararea hidromelului.