Acidul linoleic : o parte din
grasimile pe care le consumam sint hidrogenate, adica
uleiurile vegetale sint bombardate cu hidrogen, ceea ce le face mai putin fluide. Asa se obtine margarina, ale carei calitati benefice sanatatii le-au tot laudat industriasii anilor '60. Pe atunci se punea problema gasirii unei alternative la unt, reputat ca nefast pentru sistemul cardiovascular. Nu numai ca aceste mar-garine nu sint mai bune pentru
artere decit untul, dar se pare ca, din unele puncte de vedere, ele sint chiar mai periculoase. Grasimile hidrogenate constituie o parte importanta din consumul nostru de lipide
le gasim si in produsele de patiserie, in ciocolata, in prajeli (serte mai ales in restaurantelefast-food) si in unele margarine usor de intins pe piine. Aceste grasimi nu sint, de buna seama, indicate celor ce sufera de acnee, deoarece pot produce carente locale ale unui acid gras esential (linoleic), care joaca un rol important in sanatatea pielii Uleiurile de soia, de in, de floarea-soarelui sint bogate in acid linoleic.
Acidul gama-linolenic (gama-linoleic acid sau GLA) : este sintetizat in organism, pornind de la acidul linolenic procurat de alimentatie. O alta reactie il transforma in acid diomo-gama-lino-lenic si acid arahidonic, care sint incorporati in membranele celulelor. GLA se gaseste mai ales in
uleiul de luminita si de limba-mielului, dar exista si suplimente de GLA. GLA a fost utilizat, cu rezultate pozitive, dar adeseori fara anvergura, in tratamentul eczemei a topice
Acidul eicosapentaenoic (EPA) si unturile de peste: meolismul EPA este perturbat la persoanele care sufera de psoriazis, ceea ce face ca acesti bolna sa sintetizeze cantitati importante de leucotriene B4 si C4, implicate in procesele inflamatorii si de agregare. Suplimentele de untura de peste orienteaza sinteza acestor substante catre un alt tip de leucotriene (B5), care au o actiune benefica. Acest mecanism ne determina sa recomandam celor care sufera de
psoriazis tarea unui
regim bogat in untura de peste (n-3) si sarac in grasimi trans- si saturate. Suplimentele de untura de peste (50 ml, respectiv 9 g de EPA) au permis ameliorarea starii bolnalor de psoriazis
Vitamina A: favorizeaza cicatrizarea si cresterea tesuturilor, confera epidermei o rezistenta crescuta la infectii. Vitamina A poate fi eficace in toate cazurile de cheratinizare (psoriazis, acnee). Poate, de asemenea, preveni sau chiar ndeca leziunile precanceroase ale pielii. Are, insa, inconvenientul de a provoca reactii uneori periculoase, atunci cind este consumata in doze ridicate. Acidul retinoic este forma acida a retinolu-lui. El accelereaza reinnoirea celulelor, diminueaza ridurile provocate prin expunerea la soare, dar poate provoca roseli si iritatii. Este contraindicat in primul trimestru de sarcina. Din aceste motive, se elibereaza pe reteta (Retin Ai). S-a reusit obtinerea unor derivati sintetici ai taminei A, relativ putin toxici (izotretinoina, etreti-natul, acetretina, arotinoidele). Ei se utilizeaza in aplicatii locale impotriva cheratinizarii pielii, un fenomen in cursul caruia epiderma se ingroasa si dene aspra. Etretinatul nu se mai comercializeaza in Franta; izotretinoina se nde sub marcile Isotrexi si Roaccutanei, si se elibereaza pe reteta.
Beta-carotenul (protamina A): este transformat, in organism, in tamina A. In doze crescute, beta-carotenul coloreaza usor pielea. La te, beta-carotenul joaca un rol esential in preintimpi-narea neajunsurilor provocate de radiatiile care, altfel, ar ajunge pina la clorofila. Se foloseste, deci, ca substanta fotoprotectoare, in scopul de a proteja pielea de radiatiile solare. De aceea, il veti intilni cu siguranta intr-un numar de produse destinate prevenirii arsurilor solare sau care accelereaza bronzarea. Beta-carotenul este inregistrat de catre FDA ca fotoprotector in tratamentul porfiriei.
Vitamina D : poate interfera cu procesul de cheratinizare, descoperire care a condus la fabricarea unor derivati sintetici ai acestei tamine (cal-cipotriolul, ndut sub marca Daivonexi), care s-au dovedit eficienti in tratamentul pentru psoriazis, sub forma de aplicatii locale.
Zincul: uneori, pacientilor care sufera de
acnee comuna li se administreaza suplimente de zinc, dar eficacitatea acestuia ramine discuila atunci cind nu trebuie sa acopere o carenta grava. Trebuie subliniat aici ca
alimentatia adolescentilor este deseori deficitara in zinc, iar acest mineral este indispensabil in cresterea tesuturilor si in meolismul proteinelor. Un studiu a aratat ca zincul a fost eficace in ceva mai mult de jumatate din cazuri . Zincul este esential pentru cicatrizarea tesuturilor, iar suplimentele de zinc s-au dovedit foarte eficiente in tratamentul escatelor, care pot aparea la bolnai spitalizati S Vitamina C : participa la constituirea colagenului. Nivelul de tamina C este mai scazut la fumatori. Or, aceste persoane sint ctimele preferate ale ridurilor precoce, care apar in special deasupra buzei superioare. Suplimentele de tamina C pot, teoretic, incetini formarea acestor riduri.
* Vitamina E : se opune oxidarii generate de
radicalii liberi si protejeaza
lipidele din membrane. Comedoanele sint datorate oxidarii squalenului, o substanta prezenta in glandele sebacee. S-a demonstrat, in tro, ca tamina E inhiba oxidarea squalenului Vitamina E pare sa fie, de asemenea, un excelent filtru anti-ultraolete239, precum si o alternativa abila in tratamentul ac-neei . In sfirsit, aplicata local, ea accelereaza cicatrizarea pielii dupa
arsuri si prene anomaliile cicatrizarii.
* L-cisteina : acest aminoacid sulfurat este prezent din abundenta in colagen. Atomii de sulf ai cisternei sint legati laolalta, inauntrul elicelor din moleculele de colagen, asigurind soliditatea si flexibilitatea ansamblului. Radicalii liberi afecteaza colagenul prin subminarea legaturilor formate de cisteina. Cind cantitatea de cisteina a scazut prea mult, oxidarea cutanata si deci imbatrinirea se accelereaza. Drept urmare, nutritionistii considera cisteina ca^fiind un antioxidant remarcabil.
* Acizii din fructe: chimistii i-au denumit alfa-hidroxi-acizi (AHA). Se gasesc in foarte multe fructe. Trestia de
zahar il contine pe unul dintre cei mai cunoscuti: acidul glicolic. Se pare ca mecanismul lor de actiune consta in dizolvarea A cleiuluiA care sudeaza celulele moarte ale epidermei. Tratata astfel, pielea capata un aspect mai tinar si pare mai sensibila la hidratare. Acizii din
fructe se gasesc, in concentratii diverse, in numeroase creme ndute in comert (o formula buna este, de exemplu, 8 % acid glicolic in solutie pina la 70 %).
