eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Fiziologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » fiziologie

Fiziologia excretiei


fiziologia excretiei


Rinichiul poate realiza o urina:

foarte concetrata cand cantitatea de apa in organism e redusa

diluata cand apa e in exces

Tubul distal vine in contact cu arteriola aferenta, eferenta si cu hilul glomerulului, celulele lui diferentiindu-se si formand macula densa.

Mesangium = tesut mai putin bine diferentiate ce ocupa locul dintre capilarele glomerulare.

Aparatul

juxtamedular = masangiul de la nivelul hilului glomerular + macula densa + celulele endoteliale din arteriola aferenta

mesangium-ul se poate contracta sub actiunea angiotensinei II reducand fluxul sanguin in capilarele glomerulare

1 ml 125 ml urina primara cantitatea enorma necesara pentru a curata organismul de ce e toxic.

Exista autoreglare hidrodinamica

1 ml 125 ml ð reprezinta o constanta pentru fiziologia rinichiului.


Determinarea volumului filtrarii glomerulare

metode indirecte clearance

clearance cantitatea de plasma depurata de o anumita substanta in unitatea de timp

clearance-ul filtrarii glomerulare = cantitatea de plasma filtrata intr-un minut la nivelul glomerular

fenomen de clearance au loc in orice organ

Proprietatile substantelor folosite pentru clearance-ul filtrarii glomerulare

sa treaca liber prin membrana filtranta

sa fie biologic inerta, neabsorbita, nesecretata de tubi

nemetabolizata si nedepozitata in rinichi sau in organism

sa nu fie toxica si sa nu influenteze functia renala

sa poata fi dozata cu precizie in sg si urina

clearance-ul insulinei:

o       polizaharid vegetal

o       g.m. = 5200

tehnica:

o       injectarea unei cantitati cunoscute din substante

o       dozare: sg si urina artera care se abordeaza mai usor e artera femurala

o       recoltare urina

Vp = Cu x Vu / Cp

Vp = volumul de plasma (ml) depurat in timp de un minut

Cu = concentratia substantei in urina (mg %)

Vu = volumul de urina (ml/min)

Cp = concentratia substantei in plasma (mg %)

Cantitatea de substanta excretata = Cu x Vu

Cantitatea de substanta filtrata = Vfg x Cfg = Vfg x Cp

Cfg = Cp (din sg arterial)

Vfg = V plasma filtrata

Cu x Vu = Vpf x Cp

Vpf = Cu x Vu / Cp

Clearance-ul filtrarii glomerulare = 125-l30 ml/min.



Factori de variatie a filtrarii glomerulare

artera aferenta

o       constrictie scade fluxul sanguin ð scade filtrarea

o       dilatatie presiunea intraglomerulara creste

artera eferenta

o       constrictie ð creste presiunea intraglomerulara

o       durata indelungata:

tranvazare plasmatica

presiune oncotica crescuta

stimularea simpatica

o       moderata ð constrictie: artera aferenta si artera eferenta fara modifacari

o       puternica ð constrictia arterei aferente mai mare decat a arterei eferente

variatiile presionale ale arterei sistemice

o       70-200 mmHg ï autoreglare

o       variatii oscilante

o       presiunea arteriala mai mica de 70 mmHg ð scade filtrarea glomerulara

o       presiunea arteriala mai mica de 30-40 mmHg ð filtrarea glomerulara stopata

o       presiunea arteriala mai mare de 200 mmHg ð creste volumul filtrarii glomerulare

presiunea coloid osmotica

o       crestere ð scade filtrarea glomerulara

o       scadere:

hiperhidratare

2-3 mmHg ð crestere 15-20% a filtrarii glomerulare

starea membranei filtrante

o       conditii patologice

o       sisteme fiziologice: efort fizic, sarcina ð proteine g.m. ð

o       glomerulonefrite, nefroze, scleroza renala:

variatii ale volumului filtrarii glomerulare

proteine

globule rosii

Hb

scaderi ale filtrarii

o       acumulare de cataboliti

o       acidoza metabolica

o       acumulare de apa si electroliti ð hiperhidratare


Functiile tubului urinifer

ultrafiltrare

o       necesitate volumetrica ð ≈ 25% din plasma ce iriga capilarele trece in capsula Bowman

80-l20 mg%; 0,8-l,2g%0;

glucoza, acizi aminati, HCO3-

ajustari in functie de necesitatile organismului

puse in evidenta prin micropunctie

o       tubi-variata: volumetrica si compozitie ð de-a lungul tubului

o       180-200 l/24 h ð se elimina 1200-l500 ml/24 h

= Procese tubulare:

reabsorbtie economisire

secretie excretie depurare completa

= Reabsorbtie tubulara ð se face de discernamant, cat trebuie ð au loc procese selective = biologic active (enzimatice-necesita timp)

definitie: procesul de readucere a unor constituienti din urina primara in mediul intern, e deosebit de intens

valoare ≈ 99% din ultrafiltrat

obligatorie (proximal):

o       tub proximal 80%

o       necesitate functionala

o       glucoza 100%

o       acizi aminati 99%

o       H+ = 100%; apa = 85%; Na+ = 80-90%; Cl- = 99%; HCO3- = 80%; uree = PO4-3

facultativ:

o       partea distala a tubului

o       semnificatie necesitatile organismului

o       hormonal dependenta

ð tubul urinifer si-a diferentiat procesul de reabsorbtie ca sa se poate realiza selectiv; aici se creaza conditii satisfacatoare;

ð trebuie sa ajunga o cantitate redusa de urina, fluxul sa fie lent proximal e recuperata ≈ 80-85% din urina primara aproape fara discernamant, in special pentru Na si H2O (izoosmotic)

ð in portiunea distala fluxul e lent, oferind timp suficient de contact intre fluid si peretele tubului

Excretie-secretie tubulara

specii-aglomerulate

om: H+, K+, uree, NH3, acid hipuric, substante exogene: toxice, medicament etc.

coeficient de epurare

!!! Importanta deosebita deoarece numai 25% din plasma (1/5) este depurata la nivel glomerular, restul fiind depurata prin excretie tubulara.


Mecanisme de transport transtubular

Procese: pasive, active ð bidirectionale ð realizeaza si mentin gradiente

Cele active prin mecanisme enzimatice:

transport impotriva gradientului

inhibitie competitiva

Mecanismele de transport activ

limitata (Tm):

o       capacitate enzimatica limitata

o       glucoza, fosfati, acizi aminati

o       acid uric, acid ascorbic

o       acizi organici slabi, baze organice puternice

nelimitata:

o       marimea gradientului

o       timpul de contact:

lichid tubular

epiteliu tubular

o       exemple:

Na+, HCO3- reabsorbtie

H+ excretie

Desfasurarea transportului limitat (Tm)

exemple: glucoza, acid paraaminohipuric

concentratia plasmatica mica ð transport total

crestere progresiva a concentratiei (incarcare tubulara):

o       transport total ð Tm

o       creste progresiv cantitatea transportata

o       depasirea Tm:

glucoza ð urina

PAH ð scade

nefroni:

o       capacitate diferita de transport

o       nefroni slabi ð numai capacitate diferita de transport

In mod normal, celulele au cantitatea de enzime suficienta pentru a mentine concentratia constanta in plasma pentru aceasta substanta.


Mecanisme de reabsorbtie a glucozei

determinarea capacitatii maxime de transport al glucozei ð clearance-ul glucozei

Glicemia

1 g%0 glcuoza filtrata glucoza reabsorbita

o       hexokinaza:

membrana tubului proximal

glucozo-6-fosfat

o       fluordzina ð diabet renal ð toxic ce inhiba G-6-fosfataza

filtrare-proportionala cu concentratia plasmatica

reabsorbtie totala ð 1,7-l,8 g%0

concentratie peste:

o       1,7-l,8 g%0:

incarcare tubulara 220-250 mg/min

glicozurie

reabsorbtia creste progresiv neproportional

o       Tm = 350-400 mg/min ð glicozurie proportionala cu cresterea concentratiei in plasma














Reabsorbtie tubulara activa a sodiului


Exemplu de transport nelimitat de o capacitate maxima enzimatica.

NaCl, NaHCO3, NaH2PO3 filtrat glomerular

ð 24.000 mEq/24 h ð 99,6% reabsorbtie










Tub proximal ð reabsorbtie izoosmotica.

Transport activ

pol bazal al celulei

ATP-aza Skin (1957)

particularitati

o       gradient: ionic, electric ð tubulo-celular

o       suprafata (40-50 m2) mare de control :

filamente protoplasmatice apicale

invaginatii: laterale, bazale spatiu labirintic

o       citomembrana

o       mitocondrii

o       reabsorbtie: glucoza, apa, electroliti

o       catabolism - proteic

Na+ proximal

transport activ pol bazal

gradient electric:

o       70 mV intracelular

o       20 mV tub urinar

Na+ distal

reabsorbtie de 5-6 ori mai mica ð functie de necesitatile organismului

segmentul subtire al ansei Henle:

o       clar activ

o       Na+ pasiv gradient electric

tub contort distal, tub colector:

o       aldosteroni

o       actiune permetiva ï proteine sintetizate

o       sinteza de compusi macroergici

o       sinteza ATP-aza ð enzima cu actiune la pol bazal (Na+-H+ dependenta):

reabsorbtia activa de Na+

eliminarea competitiva K+ðH+

Aldosteronul actioneaza nu numai asupra rinichiului, ci si asupra tuturor epiteliilor.

o       activeaza ATP-azele exsitente in membrana

o       ajustarea eliminarilor de Na+ ï timpul de contact lichid tubular ð celula tubulara

o       gradient cortico-medular ð mecanisme de dilutie si concentratie (corticala-izoosmotica 300 miliosmoli)

Reabsorbtia apei

filtrare integrala ð fenomene fizice

reabsorbtie tubulara:

o       proximala: 80%; miscari ionice (Na+)

o       ansa Henle: 6%; segment descendent permeabil; segment ascendent impermeabil

o       tub contort distal 9%

o       tub colector ð

Transportul ionului de K+ prin peretele tubular

filtrare ð cantitatea plasmatica

eliminare:

o       1-l5% din cantitatea filtrata

o       cresterea eliminarilor (x2 cantitatea filtrata):

administrarea de K+

inhibarea secretiei de H+

segment proximal:

o       reabsorbtie 100%

o       mecanism activ

tub contort distal:

o       secretie/H+

o       cuplat cu reabsorbtia Na+

ð gradient electric

ð difuzie H+ membrana permeabila

factori care influenteaza eliminarea urinara de H+:

o       concentratia intracelulara de H+

o       cantitatea de Na+ ce trebuie reabsorbita

o       necesitatile de eliminare a H+ - aciditatea plasmei

o       capacitatea mecanismului de schimb

o       aldosteron

o       flux de filtrare glomerulara

toleranta pentru H+

Transportul unor substante cu valoare nutritiva

glucoza

proteine:

o       filtrare 30 g / 24 h

o       reabsorbtie ð pinocitoza ð(enzime intracitoplasmatice) ð acizi aminati ð (transport activ la polul bazal) ð circulatie

acizi aminati

vitamine:

Transportul ureei de-a lungul tubului urinifer

filtrare ð plasma sanguina

tub proximal ð secretie de uree

ram descendent ð concentrare ï reabsorbtia apei

tub colector ð reabsorbtia pasiva ð interstitiu ð ram ascendent al ansei Henle

gradient cortico-medular ð mecanisme de dilutie si concentratie

Mecanisme de dilutie si concentratie a urinei

densitatea urinei ð 1000-l050 (om 1001, 1003-l030)

diluarea urinei ð decuparea reabsorbtiei apei de substante solvite

concentratia urinei:

o       fenomene osmotice compatibile cu viata si activitatea celulelor renale

o       eliminare maxima a produsilor de catabolism

o       economisire a apei

mecanism de concentrare a urinei prin contracurent:

Ipoteza ð Kuhn 1942:

fiziologie ata ansa Henle

dispozitie paralela:

o       ramuri ansa Henle

o       tub colector

o       ramuri capilare in ansa

Ipoteza ð Wirz 1961:

micropunctie gradient cortico-medular

mecanism fizic de concentrare in contracurent

Factori ce contribuie la realizarea si mentinerea gradientului cortico-medular

transport activ Na+, Cl-

transportul ureei

mecanism pasiv in ansele vasculare flux sanguin: medular si cortical

rolul interstitiului renal









Alte materiale medicale despre: Fiziologie

fiziologia excretiei Rinichiul poate realiza o urina: −        foarte concetrata cand cantitatea [...]
OASELE CAPULUI Morfologic craniul alcatuieste un intreg format din 14 oase pe care il impartim pentru usurinta descrierii in NEU [...]
MUSCHII SPATELUI Sunt dispusi in cinci uri: -         Planul I: M. trap [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre fiziologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile