Condroamele se localizeaza obisnuit pe os, dermatologul ob-servindu-le pe miini (falange), urechi, regiunea preauriculara.
Formatiuni cartilaginoase si osoase, dure, unice sau multiple pot aparea in piele, pe leziuni cicatriceale, degenerati sau pro-liferati.
Nodului dureros al urechii intereseaza adultii, destul de frecnt intilnit, localizat in partea superioara a helixului, in zona tuberculului lui Darwin, sub forma unui nodul izolat, cu diametru de citiva milimetri, inclavat in piele, mobil pe cartilagiul subiacent, sau facind corp comun cu el. De consistenta ferma, prezinta in centrul sau o formatiune keratozica, care detasata lasa sa se vada o mica depresiune ulceroasa. Baza formatiunii este inconjurata de o discreta areola inflamatorie. Este foarte dureroasa la presiune si provoaca insomnii bolnavilor. Tratamentul foloseste zapada carbonica, electrocoagularea si excizia chirurgicala.
Chiste mucoide sau chiste sinoviale ale degetelor se Intilnesc aproape de articulatiile interfalangiene distale; ele simuleaza -rucile, dar au un centru transparent sau galbui, sint pseudo-fluc-tuente, au areola inflamatorie si prin intepare se scurge un lichid viscos, clar, uneori granulos. Radioterapia este eficienta.
Angioame (hemangioame) sint tumori vasculare benigne, de origine congenitala, cu transmitere dominanta. Sint de mal multe feluri:
angiom este o pata roza, rosie vie sau violacee, cu suprafata neteda, neinfiltrata. El poate fi localizat median sau in regiunea cefei, stergindu-se in mod obisnuit in primele luni de viata. Angiomul localizat la ceafa, mai frecnt la femei, are mai rar tendinta la disparitia, fiind considerat ca ar favoriza localizarea parakeratozelor si neurodermitelor. Alteori se localizeaza lateral, cu predilectie pe fata, persistind indefinit;
angioame tuberoase si subcutanate apar de la nastere si mai putin de 1 % dupa a treia luna, exceptional la virsta adulta. Angloamele tuberoase sint formatiuni reliefate, rosii sau ros-albas-trui, elastice sau ferme, usor depresibile, intilnite sub forma de noduli sau placi, bine delimitate. Uneori pot aa o suprafata neregulata, cu aspect de mura sau graunti de coacaza, de placard mamelonat cu proeminente de volum inegal. Angioamele subcutanate apar ca mase profunde, voluminoase care deformeaza considerabil regiunea in care sint localizate. Pielea are o culoare normala, usor albastruie sau cianotica. Frecnt angiomul tuberos se insoteste de la inceput sau secundar de angiom subcutanat realizind angioraul mixt. Angioamele tuberoase si subcutanate pot fi intilnite la lobului nasului (angiom Cyrano), buza superioara (an-giom tapir), endobucal (pe mucoasa jugala si gingii), pielea capului, pe degete si miini. Evolutia lor este imprevizibila ; progreseaza mai mult sau mai putin rapid, alteori regreseaza spontan;
angioame stelare apar rar de la nastere, mai adesea in adolescenta, virsta adulta, sub forma unor puncte rosii vii, usor reliefate, de unde porneste o arborizatie de fine vase serpuitoare. Se localizeaza pe fata, mai ales in partea superioara, pe nas si sint in numar redus (13 elemente);
sfeJuje vasculare reproduc intocmai aspectul clinic si his-tologic al angioamelor stelare, dar sint totdeauna dobindite aparind la adult, in numar de 310 elemente pe fata, git, fata anterioara a toracelui, pe miini. Cind se dispun pe mucoase pot fi cauza unor hemoragii gra. Apar la hepatici, cirotici, gravide, sclerodermie de sistem.
Tratamentul se face cu buckyterapie si betaterapie (cu fosfor radioactiv (P, 32), strontiu radioactiv (Sn, 90), si ytriu (Y. 90) in angioamele e; crioterapie sau radioterapie cu Chaoul in angioamele tuberoase; eiectrocoagulare punctata fina in angioame si stelute vasculare.
Angiom ca evolutie supracata, foarte rar, apare la sugari, are o evolutie rapida producind hemoragii sau imbracind aspectul unei hemangiopatii maligne.
Angiom superficial extensii ulceromutilant al noului-nascut debuteaza la nastere ca un angiom banal, in regiunea cervico-faciala, care se extinde rapid, ulcereaza si se acopera de cruste negre. Starea generala se altereaza, apare febra, dispnee, prognosticul fiind grav. Tratamentul se face asociind radioterapie!, antibiotice, cortizon si polivitamine.
Angiom gigant al sugarului cu trombopenie apare la nastere sau imediat dupa nastere, pe membrele inferioare, sub forma unei mase subcutanate importante, cu deformarea regiunii, de culoare rosie-violacee, uneori aspectul seamana cu o colectie purulenta, tn-demnind la practicarea unei incizii. Hemograma arata o trombopenie foarte accentuata (sub 30 000 de plachete pe mm3), usoara anemie. Apar hemoragii in sinul angiomului, singerari ale mucoasei bucale, hemoragii digesti, care determina un prognostic grav ducind la exitus. Tratamentul se face de urgenta cu transfuzii sangvine, radioterapie, corticoterapie, interntia chirurgicala in-dieindu-se

din cauza accidentelor hemoragice

numai dupa esecul celorlalte metode terapeutice.
Angiomatoza Rendu-Osler este o afectiune ereditara, cu transmitere in dominanta, cu debut in copilarie prin gingivoragii si epis-taxis repetat, apoi la pubertate apar telangiectazii cutaneo-mucoase pe fata, miini, limba si buze. Uneori telangiectaziile pot realiza aspect de angioame stelare, cu centru voluminos. Leziunile descrise

angioame, telangiectazii , la care se adauga anevrisme arteriale si arterio-noase, pot fi observate pe tubul digestiv, rinichi, ca, rtebro, meninge. In general, afectiunea este compatibila cu viata, dar hemoragii repetate produc anemii si acestea pot antrena tulburari gra, chiar mortale. Tratamentul trebuie sa combata anemiile prin medicatie antianemica, vitaminoterapie (K, C, P, Bi), eiectrocoagulare fina a telangiectaziilor.
Angiokeratoame sint angiectazii, rosii sau albastrui inchis a caror suprafata sint mai mult sau mai putin hiperkeratozice ;
angio/ceraiomuf Mlbelli este caracterizat prin elemente an-giokeratozice localizate pe dosul degetelor, la miini si picioare, procesul keratozic sau chiar rucos acoperind in parte sau in totalitate angiectaziile rosii intunecate. Se citeaza cazuri care au evoluat paralel cu alte tulburari vasculare si posibilitatea de a dispare spontan cu virsta. Tratamentul se face prin eiectrocoagulare ;
angiokeratoame ale scrotului sint formatiuni rotunde, cu diametru de 15 mm, dispuse pe capilare si nule dilatate;
angiom serpiginos Hutchinson apare in copilarie, cu pre-riominenta la sexul feminin, sub forma de leziuni foarte mici, putin reliefate, keratozice, foarte frecnt descriind imagini anulare.
angiokeraloza diluza Fabry, afectiune rara, ereditara rece-siva inleresind exclusiv barbatii, transmitindu-se prin femei, este caracterizata prin leziuni papuloase si nodularc purpurice keratozice, care apar intre 618 ani, cu dispozitie in chiloti de baie (slip). Eruptia este precedata de parestezii ale miinilor si picioarelor, parestezii care dispar in adolescenta. Afectarea renala domina prognosticul: proteinurie, hematurie microscopica, edeme ale membrelor inferioare. Evolutia duce adesea, intre 3050 ani, la un 'ablou terminal de uremie, hipertensiune maligna sau tromboza coronariana.
Angiomatoza enceialotrigeminala (sindrom Sturge-Weber-Krabbe). Apare la nastere sub forma unui angiom , rosu-vio-Ucou in teritoriul primei si celei de-a doua ramuri a trigemenului, pe frunte, pleoapa superioara, obraz, aripa nasului, buza superioara :i pielea capului. Se asociaza o asimetrie craniofaciala, manifestari neurologice (crize jacksoniene, hemiplegie, epilepsie); imaginile radiologice intracraniene pot reliefa focare de calcificari multiple, iar encefalografia fractionata arata adesea atrofie corticala cu dilatatie ntriculara. Prognosticul este in functie de leziunile cerebrale si de malformatiile asociate.
Angioame ale tubului digestiv. (Blue rubber bleb naevus). Se caracterizeaza prin formatiuni vasculare albastrui-violet grupate intr-un anumit teritoriu cutanat, usor reliefate din ul pielii, de obicei nedureroase, respectind buzele si mucoasa bucala, asociau-cu hemangioame ale mucoasei intestinale si stomacului, care produc hemoragii neevidentiate decit prin anemie hipocroma, citeo-data grava si mortala.
Angiodisplazii osteodistrofice (sindrom Klippel-Trenaunay si Parkes Weber). Sint angiodisplazii osteo-hipertrofice constituite dintr-o triada simptomatica : angioame, hipertrofie a tesuturilor moi si scheletului, displazii vasculare, caro exista de la nastere sau apar succesiv in copilarie. Considerata drept congenitala, fara caracter familial, se localizeaza totdeauna la un membru inferior si ramine unilaterala.
Sindromul Klippel-Trenaunay este considerat de' unii ca fiind de origine strict noasa, obstacolul pe circulatia de intoarcere fiind dat de agenezia unui trunchi mare nos sau mai adesea unei compresiuni (brida fibro-vasculara). Hipertensiunea noasa si staza provoaca secundar varice superficiale si hipertrofia partilor moi si a scheletului.
Sindromul Parkes Weber este constituit din leziuni arteriale asociate sau nu leziunilor noase. Angiografiile releva comunicatii arterio-vonoase, anevrisme arteriale, participarea arteriala facind prognosticul mai ser.
Tratamentul acestor angiodisplazii nu este decit chirurgical, dar din pacate se adreseaza unui numar limitat de bolnavi.
Angiochondromatoza Maffucci. Sindromul rezulta din coexistenta unei discondroplazii cu angiomatoza. Angioamele e sau tuboroase survin dupa condroamo, la extremitatile membrelor; la miini localizarea electiva a condroamelor si angioamelor produc un aspect evocator ; unul sau mai multe degete se deformeaza luind infatisare de calos. Condroamele nu corespund ca topografie cu angiectaziile, dispunindu-se mai ales pe metacarp, carp, metatars si falange, unde se dezvolta pe cartilajele de conjugare determinind o oprire a cresterii cu scurtarea membrului. S-au semnalat asocieri de limfangioame, angioame ale mucoaselor, tubului digestiv, me-diastinale, cerebrale. Evolutia este in general lenla, progresiva ducind la deformatii monstruoase, care necesita amputatii, iar prognosticul este rezervat dala fiind posibilitatea transformarii sarcoma-toase. Tratamentul este ortopedic.
Limfangioame. Sint malformatii congenitale circumscrise, care se impart in superficiale, profunde si limfangioame difuze:
limlangioame superiiciale, alcatuite din placi cu pseudo-cule din care, prin intepare, curge un lichid clar (limfa), se localizeaza in orice punct al tegumentului, dar mai ales la git, membre si scrot. Pseudo culele sint de marimea unor gamalii de ac pina la cea a unui bob de mazare, sint clare, translucide, apar la virsta tinSrS si persista indefinit;
limlangioame prolunde dermohipodermice, tumori de marimi moderate, reliefate si globuloase sau numai palpabile, de culoare normala sau roz, adesea neteda, citeodata ingrosata sau ke-ralozica, de consistenta ferma, elastica sau moale, depresibila, este de obicei congenitala si se localizeaza oriunde, dar mai ales pe limba si git;
limiangiom di/uz elelanliazic (pachidermie limlangiectazica), de obicei congenital, intereseaza mai ales un membru in totalitate, un teritoriu al fetei sau gurii, organele genitale, sub forma unui edem considerabil, de consistenta pastoasa, uneori reductibil. Pielea mult ingrosata se acopera de rucozitati, ulceratii.
Tratamentul se face prin electrocoagulare in limfangioaroele superficiale si chirurgical in celelalte.