sint afectiuni caracterizate prin pete hemoragice, care nu dispar la vitropresiune; petele cu timpul se transforma in brune si galbui, prin transformarea hemoglobinei in hemosiderina ce trebuie deosebita de melanina.
Purpurele se impart in dermatologice, vasculare pure, trombo-penice, secundare sau asociate si constitutionale sau ereditare.
Purpurele dermatologice sint intalnite mai frecnt sub forma purpurei eczematoide (eczemalide purpurice), descrisa de Doukas si Capetanakis, cu pete purpurice, telangiectazii, scuame, care debuteaza la glezne si se extind din aproape in aproape pe gambe, coapse si chiar partea inferioara a abdomenului. Leziunile sint pruriginoase si determina lichenificari. in etiologia afectiunii sint incriminati factori microbieni, micotici, alimentari, chimici. In acest grup de purpure dermatologice se descriu angiodermitele purpurice si pigmentate (capilarite purpurice esentiale);
dermita ocra a membrelor interioare (favre si Chais) se observa sub forma unei placi brune-galbui, in jumalalea inferioara a gambelor, cu marginile slab delimitate, la care se pot asocia zone de atrofie alba, dermatoscleroza. Pe aceste leziuni survin
ulcere noase cronice. Pot fi observate interesari cardioaortice, renale, hipertensiune;
dermila lichenoida purpuriei si pigmentata (Gougerot sl Blum) este o varietate a dormitei ocra, la care se adauga numeroase mici papule rotunde, netede, stralucitoare, cu scuame fine si prurit j
dermatita pigmentara progresiva (Schamberg) apare mai ales pe gambe, la inceput sub forma unor pete mici rotunde sau neregulate, de culoare rosie-caramizie, care cu timpul formeaza pla-carde rosii-brune, petele purpurice raminind la periferie. Extensia centrifuga si lenta, cronicitatea (dureaza 34 ani) ii confera caracter particular.
Tratamentul recomanda utilizarea de antibiotice in prezenta unor factori infectiosi, asanarea focarelor de infectie, eliminarea factorilor toxici, vitamina P, C, desensibilizante nespecifice antihis-taminice, iar local pomezi si creme cu preparate cortizonice.
Purpura anulara telangiectazica Majocchi survine la tineri, sub forma a doua sau trei placi formate din mici ectazii capilare, in care la inceput punctele purpurice sint putine dar apoi se multiplica. Leziunile se extind centrifug, iau aspect anular, cu stergerea progresiva centrala, care devine galbuie. Evolutia dureaza de la ci-teva luni la citiva ani, dupa care pielea revine la normal.
Purpure vasculare simple. Purpura reumatoida (syndrora Schonlein-Henoch) apare la copii si adolescenti, indeosebi de sex feminin, sub forma de petesii, localizate pe membrele inferioare, ce marimea unor gamalii de ac pina la cea a unui bob de linte. Aceste pete iau o culoare brun-galbuie si dispar dupa opt zile. Puseele se pot repeta mai multe saptamini, explicind polimorfismul pe caro-l intilnim cind alaturi de pete eritematoase, petesii, gasim uneori papule pseudo-urticariene, pete brune. Bolnavii fac edeme la miini, fata, in regiunile periarticulare. Eruptia petesiala dispare in repaus la pat, ca sa reapara in ortostatism. Copin, mai ales, fac un sindrom abdominal dureros cu varsaturi, diaree, colici. Gasim de asemenea dureri articulare,
febra moderata,
hemoragii digesti sau renale. Prognosticul este benign, eruptia disparind in citeva saptamini. Tratamentul necesita repaus la pat, corticoterapie generala, antibiotice cind exista un focar de infectie.
Purpure trombopenice sint produse de cauze variate, dar ele se caracterizeaza prin trombopenie : timp de singerare foarte prelungit, refractia chiagului defectuoasa, semnul garoului pozitiv. Trombelastograma arata semnele unui deficit plachetar. Timpul cie coagulare normal sau usor marit. Aceste purpure se traduc prin hemoragii cutanate, mucoase si uneori digesti.
maladia Wetlholl
forma acuta a copilului survine intre 38 ani, precedata de
rinofaringita sau infectie generala, sub forma de eruptie petesiala sau de tip echimotic, la care se asociaza adesea bule hemoragice ale mucoasei bucale, epistaxis, hemoragii digesit. Vindecarea survine dupa citeva zile sau saptamini fara sechele si fara recidi. Febra normala sau putin ridicata, trombopenia prezenta, iar testele sangvine confirma tulburarile hemostazei.
Purpura trombopenica cronica (hemogenie) apare in a doua copilarie sau la adult, predominind la
sexul feminin. Purpura este discreta, redusa la citeva petesii, alteori abundenta; hemoragii repetate atrag atentia; epistaxis, gingivoragii, menoragii, metroragii, trombopenia are titrul variabil. Aceasta forma are un prognostic mai serios ca forma acuta. Se incrimineaza in aceste purpure un mecanism autoimun, ceea ce ne indreptateste sa utilizam imunode-presi ;
purpura iulminans (Henoch) este o forma supraacuta trombopenica, echimotlca, invadanta, insotita de febra ridicata si alterarea starii generale, cu dirse hemoragii, ce survin mai ales la copii, terminindu-se in majoritatea cazurilor cu exitus in 23 zile. Afectiunea se datoreste septicemiilor si indeosebi meningococului, unei coagulari intravasculare diseminate. Tratamentul se face cu antibiotice, perfuzii cu hidrocortizon, heparina.
Purpure secundare. Purpure infectioase apar datorita meningococului, streptococului, stafilococului, virusurilor (rujeolei, rubeo-lei, hepatitei, gripei), bacilului Koch. Se mai intilnesc in endocar-ditele lente (maladia Osler), paludism, sifilis.
Purpure medicamentoase toxice si alergice sint nefebrile, apar dupa saruri de aur, arsenic, cloramfenicol, sulfamide, piramidon, an-tipirina, salicilat de sodiu, chinina, barbiturice, iod, antihistaminice. Unele pot fi de natura profesionala : la benzol, insecticide, radiatii ionizante.
Purpure in hemopatii in leucoze acute, aplazii medulare,
anemii hemolitice, purpure disglobulinemice.
Purpure se mai intilnesc in crioglobulinemii, in avitaminoze (vitamina C, vitamina P), in afectiuni cronice viscerale si vasculare.
Purpure constitutionale (ereditare). Maladia Fanconi caracterizata prin trombopenie, pancitopenie, aplazie medulara cu distrofii si malformatii,
tulburari pigmentare.
Trombastenia Glanzmann se transmite in dominanta, prezinta alungirea timpului de singerare, irectrabilitatea chiagului, cu plachetele, timpul de coagulare si fibrinogenemia normale.
Maladia Von Willebrand se transmite in dominanta, apare in copilarie si se prelungeste la adult, traducindu-se prin hemoragii repetate adesea gra, cu plachetele si retractibilitatea chiagului normale. Timpul de singerare este prelungit.
Dermatologii mai intilnesc eruptii purpurice in eritemul nodos (care mai e denumit si dermita contuziforma), parapsoriazis Mucha, amiloidoza cutanata,
sifilis secundar, periarterita nodoasa, maladia trisimptomatica Gougcrot.
