Efectele alcoolului asupra organismului

Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul sistematic de bauturi alcoolice toxicomanie legalizata prin faptul ca sunt tolerate de opinia publica.

Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange

. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei.

Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50 Mancarurile grase, alaturi de proteine, cum sunt laptele si branza il pot proteja pe cel care bea de la a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data, precum si de viteza cu care a fost consumata. Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul consumat mult mai eficient decat este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare.

Alcoolul trebuie descompus de ficat in bioxid de carbon si apa, inainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului circula in sange pana ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool.

Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la toate partile organismului. In cateva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului. Alcoolul impiedica atat stocarea cat si obtinerea informatiei din memorie. Alcoolul poate produce halucinatii si chiar apoplexie.

Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul, mirosul si pipaitul pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat toti muschii sunt sub controlul creierului , acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.

Greutatea organismului reprezinta un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul, ceea ce inseamna ca il descompune chimic. O persoana mai voluminoasa , cu greutate mai mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decat o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare apare atunci cand alcoolul ajunge la creier si nu mai poate fi oxidat de ficat. Alcoolul nu este digerat, cum este mancarea. El este absorbit in sange,o parte prin stomac si o parte prin intestinul subtire.

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. 'Taria' indica concentratia de alcool in bautura. Continutul de alcool :

Bere- 3-6% alcool (facuta din cereale)

Vin- 10-l4% alcool (din struguri)

Gin, whisky, cognac, rom - 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)

Nivelul de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool transportat de sange la creier, determinand gradul de intoxicare.

Un nivel de alcool in sange de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru soferi sa conduca masina. La 0,20% apar clar semne de betie, dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la stare de coma. Cele de 0.60-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri:

1. Intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritanta si anestezianta (cauzand lipsa senzatiei de durere cu sau fara pierderea constiintei),

2. Doar 20 din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac, restul de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in sange, ajungand in fiecare celula a corpului.

Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sa incetineasca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajung sa isi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.

El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gandire.

Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel simptomele clasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana.

In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor.

Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel incat emotiile devin exagerate.

Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in coma.

Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului.

Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sangelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv.

Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari decat altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute.

Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.

Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa o o oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sa dispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa apara transformari ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sa incetineasca dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele sindromul alcoolului la fat, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor, diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nastere la dificultati de ordin intelectual si motor.

Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale. Acesti copii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practica abstinenta.

Efecte de scurta durata ale alcoolului

- raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant

- scaderea coordonarii

- scaderea capacitatii de a gandi limpede

- alterarea memoriei

- voma

- tulburari de vedere

- risc crescut de accidente

- dificultatea de a merge sau a sta in picioare

pierderea cunostintei

- coma alcoolica

- deces

Efectele de lunga durata ale alcoolului

- alcoolismul

- pierderea memoriei

- ciroza hepatica

- pancreatita

- malnutritie

- deteriorarea creierului

- boli de inima

- malnutritia

- scurtarea duratei de viata

- moarte prin accidente (de masina)

- moarte prin accidente legate de alcool.

Cheltuielile determinate de consumul de alcool sunt foarte mari: peste 25miliarde de dolari in SUA, rezultand din asistenta medicala acordata alcoolicilor. Pierderile de productie, accidente de circulatie, actiuni huliganice, etc.

In Republica Moldova, conform unui studiu efectuat, 73.5% barbati si 57.1% femei folosesc bauturi spirtoase. Studierea consumului de alcool in dependenta de varsta denota un consum maxim de alcool la grupa 30-49ani 50.9% barbati si 49.6% femei. Tot consumul de alcool este cel mai important factor criminogen.

Obisnuinta cu alcoolul pe care o invoca unii bautori, inseamna rezistenta organismului fata de acesta, deoarece drogul actioneaza pe nesimtite asupra sanatatii fizice si mentale, ducand la instalarea unei stari progresive de uzura a individului.

In Franta, pe un lot de aproximativ 1500 de persoane s-au facut observatii timp de douazeci de ai, urmarindu-se mortalitatea si cauzele deceselor. S-a constatat ca riscul de a muri sub 55 de ani este de trei ori mai mare la alcoolici. Printre bautori s-au inregistrat de trei ori mai multe decese prin traumatisme cranio-cerebrale, de cinci ori mai multe sinucideri si de peste douazeci de ori mai multe decese prin cancer al cailor digestive superioare.