De ce e greu sa te lasi de fumat

DE CE E GREU SA TE LASI?

Asa cum spuneam mai devreme, subiectul a inceput sa ma intereseze din cauza propriei mele adictii. Cand in sfarsit m-am lasat de fumat, parca s-a petrecut un miracol. Cand incercasem mai inainte, traisem saptamani si saptamani de depresie neagra. Cateodata ma mai luminam, dar a doua zi depresia ma coplesea iar. Era ca atunci cand incerci sa iesi pe branci dintr-un put alunecos: ai impresia ca esti aproape de cap, o raza de soare, iar apoi simti ca aluneci din nou inauntru. Pana la urma aprinzi o tigara gustul e oribil si incerci sa pricepi de ce trebuie sa faci asta.

Una dintre intrebarile pe care le pun intotdeauna fumatorilor inainte de consultatie este:  Vrei sa te lasi de fumat?  E o intrebare cam prosteasca. Tuturor fumatorilor inclusiv membrilor asociatiilor pro-fumat le-ar placea sa

se lase. Daca-l intrebi pe cel mai invederat fumator:  Presupunand ca te-ai putea reintoarce in perioada de dinainte de a deveni dependent, dar stiind ceea ce stii acum, te-ai apuca din nou de fumat? , raspunsul este:  IN NICI UN CAZ! 

Spune-i celui mai invederat fumator cineva care nu crede ca fumatul il imbolnaveste, pe care nu-l supara stigmatizarea societatii si care poate sa-si permita cheltuiala (nu prea exista multe asemenea persoane in ziua de azi)  Iti incurajezi copin sa fumeze?  si raspunsul este:  IN NICI UN CAZ! 

Toti fumatorii simt ca sunt posedati de un duh rau. In prima etapa, problema se pune in termeni de genul:  O sa ma las, dar nu azi, maine.  Pana la urma ajungem in etapa in care credem fie ca n-avem vointa, fie ca exista ceva intrinsec tigarii, ceva de care avem nevoie ca sa ne bucuram de viata.

Asa cum spuneam mai devreme, problema nu este sa explici de ce e usor sa te lasi, ci sa explici de ce este greu. De fapt, adevarata problema este sa explici de ce se apuca cineva de fumat sau de ce, in alte timpuri, peste 60% din populatie fuma.

Toata povestea asta cu fumatul e un mare mister. Singurul motiv ca sa te apuci de fumat este acela ca milioane de oameni deja s-au apucat. Si totusi, fiecare dintre ei vrea sa n-o fi facut si toti spun ca e o pierdere de timp si de bani. Dar nu prea putem crede ca nu le place. Asociem fumatul cu varsta adulta si ne straduim din rasputeri sa devenim si noi dependenti. Dupa care ne petrecem restul vietii spunandu-le copiilor nostri sa nu fumeze si incercand sa scapam noi insine de acest obicei.

Si ne petrecem restul vietii platind, pe deasupra, bani grei. Cineva care fumeaza in medie 20 de tigari pe zi cheltuieste pe tigari de-a lungul vietii 25 000 de lire sterline .Si ce facem cu acesti bani? Ne incarcam in mod sistematic plamanii cu gudroane cancerigene, ne infundam si ne otravim incetul cu incetul vasele de sange. Zi de zi, privam de oxigen fiecare muschi si organ, astfel ca pe zi ce trece devenim tot mai obositi. Ne condamnam pe viata la mizerie, la respiratie urat mirositoare, la dinti ingalbeniti, la haine gaurite, la scrumiere scarboase, la mirosul oribil de fum statut. O viata de robie. Jumatate din viata asta o petrecem in conditii in care societatea ne interzice sa fumam (in biserici, spitale, scoli, metrouri, sali de cinema, magazine etc.) sau, cand incercam sa reducem numarul de tigari ori sa ne lasam, simtind ca ceva ne lipseste. Restul vietii noastre de fumatori se petrece in conditii in care ni se permite sa fumam, dar ne-am dori sa n-o facem.

Ce fel de hobby e acesta, pe care cand il practici iti doresti sa nu-l practici, iar cand nu-l practici ravnesti la el? Esti socotit de o buna parte din societate o pacoste si, lucrul cel mai neplacut, cu toate ca esti o fiinta umana inteligenta si rationala, ti-e sila de tine. Pentru ca fumatorul se dispretuieste ori de cate ori se fac campanii antifumat sau de prevenire a cancerului, ori de cate ori isi ifica bugetul, ori de cate ori citeste fara sa vrea avertismentul de pe pachetul de tigari, ori de cuseste sau il doare in piept, ori de cate ori e singurul fumator printre nefumatori. Si ce avantaje are din toate aceste umbre amenintatoare, ce I s-au cuibarit in minte si-l tortureaza? ABSOLUT NICI UNUL! Placere? Bucurie? Relaxare? Un sprijin? Un stimulent? Toate sunt iluzii, daca nu cumva consideri ca e o placere sa porti pantofi stramti pentru ca te simti usurat cand ii scoti!

Asa cum spuneam, adevarata problema e sa explici nu numai de ce fumatorilor le este greu sa se lase, dar si de ce, in fond, fumeaza lumea.

Probabil ca acum iti spui:  Foarte bine. Stiu toate astea, dar o data ce devii dependent de tigara e foarte greu sa te lasi.  Insa de ce e atat de greu si de ce trebuie sa fumam? Fumatorii cauta raspunsul la aceste intrebari toata viata.

Unii spun ca e vorba de simptomele intense de abstinenta. De fapt, simptomele reale de abstinenta in cazul nicotinei sunt atat de blande ( modulul 6), incat majoritatea fumatorilor traiesc si mor fara sa-si dea seama niciodata ca sunt dependenti de un drog.

Unii spun ca tigarile sunt ceva foarte placut. Nu sunt. Sunt niste chestii mizerabile si dezgustatoare. Intreaba un fumator care-si imagineaza ca fumeaza de placere: daca n-a gasit marca lui de tigari si are la dispozitie o marca al carei gust ii displace, nu mai fumeaza? Fumatorii fumeaza si o franghie veche decat sa nu fumeze deloc! Placerea n-are nimic de-a face cu asta. Imi place homarul, dar n-am mers niciodata pana acolo incat sa-mi trebuiasca douazeci de homari atarnati la gat. In viata ne plac o multime de lucruri cat timp le facem, dar daca nu le facem nu avem senzatia ca suntem privati de ceva.

Unii cauta motive psihologice adanci, de genul  sindrom freudian ,  copilul care suge la tata mamei . Dar lucrurile stau exact pe dos. In mod obisnuit, ne apucam de fumat ca sa demonstram ca am crescut si am devenit adulti. Daca ar trebui sa sugem din biberon in public, am muri de rusine.

Unii cred ca e vorba, dimpotriva, de efectul macho al fumului (si placarilor) azvarlite pe nari. Nici acest argument n-are substanta deloc. Cu o tigara aprinsa in ureche am fi ridicoli. Dar cu atat mai ridicol este sa inspiri gudroane cancerigene in plamani.

Unii spun:  Asa, am ce sa fac cu mainile!  Bine, dar de ce aprinzi tigara?

 E o forma de satisfactie orala.  Bine, dar de ce aprinzi tigara?

 E vorba de senzatia fumului inhalat in plamani.  Groaznica senzatie se numeste sufocare.

Multi cred ca fumatul te scapa de plictiseala. Alta aberatie. Plictiseala e o stare de spirit. O tigara n-are nimic interesant.

Vreme de 33 de ani, motivul meu a fost ca tigara ma relaxeaza, imi da incredere in mine insumi si curaj. Dar stiam totodata ca ma ucide si ca ma costa o avere. De ce n-am fost la doctor ca sa-mi dea incredere si curaj? N-am fost pentru ca stiam ca o sa-mi recomande ceva altceva. Nu era un motiv, era o scuza.

Unii spun ca fumeaza pentru ca si prietenii lor fumeaza. Esti chiar atat de prost? Atunci, roaga-te ca prietenii tai sa nu inceapa sa-si vindece migrenele taindu-si capul!

Multi fumatori care mediteaza asupra fumatului ajung pana la urma la concluzia ca e doar un obicei. Nu e la drept vorbind o explicatie, dar, dupa ce-au fost eliminate toate explicatiile rationale obisnuite, nu mai ramane decat aceasta scuza. Din pacate, si explicatia asta e ilogica. Ne schimbam zi de zi, de-a lungul vietii, deprinderile, si unele sunt cat se poate de placute. Am fost supusi unei spalari a creierului, inoculandu-ni-se credinta ca fumatul e un obicei si ca de obiceiuri scapi greu. Scapi greu de un obicei? In Marea Britanie, avem obiceiul sa conducem masina pe partea stanga a strazii. Si totusi, cand mergem pe continent sau in SUA, scapam iute de acest obicei, aproape fara nici o dificultate. Ideea ca scapi greu de obiceiuri e o aberatie. Adevarul este ca ne formam obiceiuri si scapam de ele in fiecare zi a vietii.

Si atunci, de ce ni se pare greu sa scapam de un obicei care are un gust oribil, care ne ucide, care ne costa o avere, care e mizerabil si scarbos si de care am fi oricum incantati sa scapam cand singurul lucru pe care-l avem de facut este sa nu-l mai practicam? Raspunsul e simplu: fumatul nu e un obicei. ESTE ADICTIE LA NICOTINA. Iata de ce pare a greu  sa renunti . Ai cumva impresia ca asta explica de ce e cu adevarat greu  sa renunti  la fumat? Explica doar de ce majoritatea fumatorilor gasesc ca e greu  sa renunte . Pentru ca nu inteleg fenomenul adictiei la un drog. Si nu-l inteleg pentru ca isi inchipuie ca fumatul le ofera o placere veritabila si/sau un sprijin si ca ar face un veritabil sacrificiu daca se lasa.

Adevarul cel minunat este ca, o data ce intelegi adictia la nicotina si motivele reale pentru care fumezi, n-ai sa mai fumezi pur si simplu si in trei saptamani singurul mister pe care va ramane sa-l dezlegi va fi acesta: cum se face ca ai fumat atata timp si de ce nu-i poti convinge si pe alti fumatori CAT ESTE DE PLACUT SA FII NEFUMATOR?