Ajuta fumatorii de pe corabia care se scufunda

AJUTA FUMATORII DE PE CORABIA CARE SE SCUFUNDA

In zilele noastre, fumatorii au inceput sa intre in panica. Isi dau seama ca societatea s-a schimbat. Fumatul e socotit azi un obicei inacceptabil in societate, chiar si de catre fumatori. Acestia isi dau totodata seama ca sfarsitul este aproape. Milioane de fumatori se lasa si toti fumatorii sunt constienti de acest lucru.

Ori de cate ori un fumator paraseste corabia care se scufunda, cei ramasi devin tot mai nefericiti. Orice fumator stie instinctiv ca e ridicol sa dea bani multi pe niste frunze uscate invelite in hartie, sa le aprinda si sa inhaleze in plamani gudroane cancerigene. Daca inca nu crezi ca e o prostie, incearca sa-ti bagi o tigara aprinsa in ureche si intreaba-te care e deosebirea. Nu e decat una : in felul acesta nu primesti nicotina. Daca incetezi sa-ti bagi tigari in gura, nu vei mai avea nevoie de nicotina.

Fumatorii nu pot gasi un motiv rational ca sa fumeze, dar daca altcineva fumeaza au impresia ca nu e o prostie.

Fumatorii mint fara sa clipeasca in privinta obiceiului lor : ii mint nu numai pe ceilalti, se mint si pe ei insisi. Trebuie sa minta. Spalarea creierului este esentiala ca sa-si mentina un dram de autorespect. Simt nevoia sa-si justifice obisnuinta nu numai fata de ei insisi, ci si fata de nefumatori. In consecinta, fac mereu publicitate iluzoriilor avantaje ale fumatului.

Daca se lasa cu Metoda vointei, fumatorul continua sa se simta lipsit de ceva si se lamenteaza tot timpul. Asta ii convinge pe ceilalti fumatori cat de indreptatiti sunt sa fumeze.

Cand reuseste sa scape de obisnuinta, fostul fumator e multumit ca nu mai trebuie sa-si petreaca viata sufocandu-se singur si irosindu-si banii. Dar n-are nevoie sa se autojustifice, nu repeta cat este de minunat sa nu fumezi. O va face doar cand e intrebat, iar fumatorii nu pun o asemenea intrebare. N-au chef sa li se raspunda. Nu uita, ceea ce-i face sa fumeze in continuare e frica, asa ca prefera sa-si ingroape capul in nisip. Intreaba doar atunci cand a venit momentul sa se lase.

Ajuta-i pe fumatori. Risipeste-le frica. Spune-le cat este de minunat sa nu-ti mai petreci viata sufocandu-te singur, cat este de placut sa te trezesti dimineata simtindu-te sanatos si in forma, in loc sa harai din piept si sa tusesti, cat e de bine sa fii eliberat de sclavie, sa te poti bucura din plin de viata, fara acele cumplite umbre negre dintr-un coltisor al mintii. Sau, si mai bine, convinge-i sa citeasca aceasta sectiune.

Este esential sa nu-i umilesti pe fumatori insinuand ca polueaza atmosfera ori sunt cumva impuri. Se spune ca fostii fumatori sunt cei mai rai in aceasta privinta. Cred ca exista aici un sambure de adevar si banuiesc ca folosirea Metodei vointei e de vina. Cum fostul fumator, desi a scapat de obisnuinta, nu a inlaturat complet spalarea creierului, ceva din el inca mai crede ca a facut un sacrificiu. Se simte vulnerabil si, ca forma de aparare, il ataca pe fumator. Dar nu reuseste decat sa-l enerveze, sa-l faca sa se simta si mai abject si sa-i amplifice, in consecinta, nevoia de tigara.

Chiar daca milioane de fumatori se lasa in primul rand pentru ca societatea si-a schimbat atitudinea fata de fumat, asta nu inseamna ca le este mai usor. De fapt, le este mult mai greu. Majoritatea fumatorilor din zilele noastre isi imagineaza ca se lasa mai ales din motive de sanatate. Dar nu e intru totul adevarat. Desi pericolul urias pentru sanatate este, in mod evident, principalul motiv de a te lasa de fumat, fumatorii au continuat ani si ani sa se ucida cu zile. Daca se lasa, e pentru ca societatea incepe sa vada ce inseamna de fapt fumatul : o forma dezgustatoare de adictie la drog. Placerea a fost intotdeauna o iluzie, noua atitudine risipeste iluzia, astfel ca fumatorul nu mai detine nimic.

Abstinenta impusa de exemplu interdictia absoluta de a fuma in intregul sistem de transport subteran al Londrei nu micsoreaza de fapt doza de drog, caci fumatorul va fuma mai multe tigari cand, in cele din urma, i se va permite. Interdictia nu face decat sa induca in mintea fumatorului convingerea ca tigarile sunt foarte pretioase, iar el depinde de ele in cel mai inalt grad.

Cred ca aspectul cel mai perfid al abstinentei impuse se manifesta in cazul femeilor insarcinate. Acceptam ca adolescentele sa fie bombardate cu o publicitate masiva, care le face dependente de la bun inceput. Apoi, in perioada cea mai stresanta, pesemne, din viata lor, cand se autoamagesc ca au nevoie mai mult ca oricand de tigara, reprezentantii profesiei medicale le santajeaza sa renunte la fumat ca sa nu-i faca rau copilului. Multe tinere nu reusesc si sunt condamnate, fara nici o vina, sa sufere de un complex de culpabilitate tot restul vietii. Multe reusesc insa si sunt multumite, spunandu-si :  Ce bine, o fac pentru copil si peste noua luni o sa fiu oricum vindecata.  Dupa care urmeaza spaima si durerea travaliului, apoi momentul de fericire maxima. Durerea si spaima au disparut, bebelusul a sosit iar vechiul mecanism reintra in functiune. Spalarea creierului inca mai exista, macar partial, si practic mai inainte sa se taie cordonul ombilical, femeia are in gura o tigara. N-are intentia sa devina iar dependenta. Nicotina a ajuns din nou in corp. Vechea dorinta se va redestepta si, daca nu devine dependenta imediat, o data cu depresia postnatala va  recupera .

In mod paradoxal, desi dependentii de heroina sunt potrivit legii infractori, atitudinea societatii e cea corecta :  Ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti nefericiti ? Sa adoptam aceeasi atitudine fata de bietul fumator. El nu fumeaza pentru ca vrea, ci pentru ca-si imagineaza ca are nevoie si, spre deosebire de dependentul de heroina, are de indurat ani si ani de tortura mentala si fizica. Spunem ca este de preferat o moarte rapida uneia lente, asa ca nu-l invidia pe bietul fumator. Fie-ti mila de el, pentru ca are nevoie.