Prevenirea cancerelor cuprinde, pe de o parte, masuri de lupta impotri expunerii la factori de risc cancerigeni, prevenirea primara, iar pe de alta parte, tratamentul starilor precanceroase sau prevenirea secundara. Obiectivul prevenirii este reprezentat de eradicarea sau diminuarea acestor factori de risc si a starilor precanceroase, astfel redueindu-se incidenta cancerelor. Factorii de risc pentru
cancer sint definiti plecind de la anchetele epidemiologice retrospective si prospective. Bolile ereditare care predispun la un cancer si tumorile al caror risc este transmis ereditar nu sint la originea decit a citor procente din totalul cancerelor.
90 % din cancere sint legate de factori exteriori sau de mediu. Cancerele secundare poluarii, expunerii profesionale,
cancerele de origine geografica sau infectioasa (factori exteriori involuntari) sint estimate la 10%. Modul de viata, comportamentul individual sint implicate in mai mult de 80 % din cancere.
Prevenirea primara
Aceasta lupta impotri expunerii la actiunea unor carcinogene cunoscute.
Ea comporta un aspect individual: modificarea modului de viata si a comportamentului, cei mai frecventi factori de risc.
- Tutunului ii sint direct impuile 30% din totalitatea deceselor prin cancer si mai mult de 90% din cancerele bronsice, prima cauza de mortalitate prin cancer in lume, si din cancerele cailor aerodigestive (cancere orofaringolaringiene si esofagiene). Tutunul este responsabil de 70 000 de decese pe an, in Franta, prin cancer si boli cardiosculare.
-Alcoolismul nu este direct carcinogen dar este frecvent asociat agismului. Are un rol de cofactor multiplicativ de risc pentru cancerele cailor aerodigestive superioare. Noua zecimi din aceste cancere se obser la indivizii alcoolo-agici.
-Alimentatia. O
alimentatie bogata in
grasimi saturate si in
proteine creste riscul nu numai al cancerelor digestive (stomac,
colon si rect) dar si al cancerelor hormonodependente (sin, endometru, prostata). Un consum excesiv de alimente afumate creste riscul de cancer gastric.
- Expunerile intense, prelungite, la soare favorizeaza aparitia cancerelor cutanate, in special a melanoamelor maligne.
- Relatia intre
infectiile cu papilomavirus si anumite comportamente sexuale (multiparteneriat, homosexualitate) si cancerele anogenitale este mai ambigua, dar din ce in ce mai fondata.
Preventia primara comporta si un aspect colectiv:
- Masuri de reglementare administrative care vizeaza reducerea poluarii atmosferice, a frecventei cancerelor profesionale printr-o mai buna protectie a muncitorilor expusi la azbest, la radiatii ionizante, la coloranti aromatici, la pulberi de lemn. Acesti factori de risc profesionali sint implicati in 4-8 % din cancere.
- Campanii de informare, de educatie in rindul tinerilor.
Recomandarile Codului european impotri cancerului
- Fumatul este interzis.
- Moderarea consumului de bauturi alcoolice
- Evitarea expunerilor prelungite la soare
- Respectarea normelor de securitate in producerea si manipularea produselor cu risc
- Consumarea de alimente proaspete si bogate in fibre
- Evitarea alimentelor bogate in componenti grasi
Lupta impotri agismului si alcoolismului ramine prioritara. Aceasta justifica luarea de masuri care vizeaza colectivul, dar prevenirea primara in acest domeniu depinde in ultima instanta de o decizie individuala.
Prevenirea secundara
Se refera la:
- Tratamentul starilor precanceroase recunoscute prin depistare sistematica de masa, in cursul supravegherii subiectilor cu risc crescut sau cu ocazia oricarei consultatii: tratamentul leziunilor tisulare si histologice benigne, sediu mai frecvent de cancer decit tesutul normal: distrofie, displazie, metaplazie, tumoare benigna.
- Supravegherea subiectilor cu risc crescut: cancere familiale rare in cadrul carora exista o predispozitie la cancer transmisa genetic, in mod dominant (polipoza colica familiala care justifica o colectomie preventi), predispozitie genetica prin pierderea activitatii unei gene supre-soare a cancerului care controleaza normal in mod negativ proliferarea celulara (oncogena Rbl si retinoblastomul, oncogena p 53 si sindromul Li si Fraumeni), anomalii citogenetice sau constitutionale predispunind la cancere particulare (sindroamele Bloom, Fanconi, de ataxie-telangiec-tazie, nevomatoza bazocelulara, trisomie 21, xerodermapigmentosum ).
- Prescrierea de medicamente capabile de a corecta starile displazice sau metaplazice ale mucoaselor: vitamina A si acizi retinoici utilizati in asemenea situatii precanceroase. Vitamina D.-t hidroxilata si deritii sai, interferonii, in special interferonul alfa au, de asemenea, proprietati de diferentiere actualmente eluate in clinica. Aceasta "chimioprevenire" nu poate fi realmente preventi decit asociata cu incetarea expunerii la carcinogenele in cauza.
