Boala aterosclerotica duce la suferinta, indiferent de localizare, din cauza unui dezechilibru intre nevoia de sange bogat in oxigen si substante nutritive la nivelul tesuturilor aflate in functiune si capacitatea tot mai redusa a vaselor de sange cu pereti ingrosati, cu flux sanguin incetinit si turbulent, de a satisface aceasta nevoie. Acest dezechilibru determina, la inceput, ischemia, tradusa clinic prin durere, care impune limitarea tot mai mare a actitatii fizice. Inactitatea fizica este insa departe de a fi benefica, pentru ca determina o serie de modificari patologice la nivelul intregului organism si scade rezervele functionale ale inimii. Apare astfel fenomenul de deconditionare, definit cel mai simplu ca pierdere a adaptarii organismului la efort. Deconditionarea e rezultatul oricarui tip de inactitate fizica, fie ca este vorba de repausul cauzat de boala, de sedentarism sau de limitarea actitatii fizice, impusa de varsta.
Lipsa de actitate fizica duce la modificari la nivelul intregului organism:
a atrofia musculara si scaderea capacitatii de contractie, inclusiv pentru muschiul inimii

a limitarea amplitudinii de mobilitate a articulatiilor

a scaderea densitatii si rezistentei osoase, cu aparitia osteoporozei si a fracturilor osteoporotice

a formarea de calculi la nivel urinar

a scaderea capacitatii de contractie a miocardului, cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace la cel mai mic efort
a incetinirea circulatiei sangelui venos, cu formarea de cheaguri si aparitia tromboflebitei
a scaderea capacitatii de ventilatie pulmonara, cu aparitia de infectii grave

a constipatie, scaderea apetitului

a obezitate
a atrofia pielii, cu scaderea capacitatii de nutritie si aparitia de rani (escare)
a depresie sau chiar tulburari comportamentale.
Exercitiul fizic aerob combate efectele limitarii rezervelor functionale prin inactitate, varsta sau boala si realizeaza reconditionarea fizica generala si cardiaca, altfel spus determina fitnessul fizic si cardiac.
Fitness (conditie, forma fizica conform Dictionarului en-glez-roman al Academiei Romane) este un termen mult utilizat in randul persoanelor care au actitate fizica regulata, adesea insa fara a fi bine inteles. Starea de fitness fizic este definita de un set de caracteristici functionale ale organismului, aflate la un nivel maxim posibil pentru fiecare indid in parte si esentiale acestuia pentru a efectua o actitate fizica de intensitate maximala. Aceasta stare presupune ca sistemele implicate pot functiona la maxima intensitate si cu maxima eficienta in orice moment ar fi solicitate. Starea de fitness fizic se refera la sistemele meolic, cardiovascular, respirator, neuroendocrin, termostatic, musculosche-letal, gastrointestinal.
Cel mai studiat a fost fitnessul cardiac, poate si pentru ca posibilitatea de a aprecia cantitativ nivelul de performanta al aparatului cardiovascular a fost mai la indemana, prin masurarea consumului maxim de oxigen.
Fitnessul cardiac poate fi definit ca nivelul de functionare a aparatului cardiovascular ca urmare a unei rezerve functionale disponibile maxime, mentinuta prin actitate fizica regulata, sustinuta. Depinde de numeroase caracteristici: capacitatatea de a primi sange a inimii, forta si teza sa de contractie, capacitatea plamanilor de a asigura o concentratie suficienta de oxigen in sange, a sangelui de a-l transporta, capacitatea muschilor de a-l extrage din sange in proportie suficienta pentru necesitatile lor si a-l utiliza. Fitnessul determina capacitatea unui indid de a executa miscari pe perioade lungi fara sa apara oboseala. Cresterea starii de fitness se realizeaza prin antrenament, proces prin care capacitatea muschilor, inclusiv a celui cardiac, de a se contracta cu intensitate mai mare, timp mai indelungat, creste. in paralel se obtine adaptarea la efort a tuturor sistemelor implicate in realizarea actitatii fizice.
Nivelul de actitate fizica si de fitness influenteaza sanatatea, calitatea etii si longetatea. Dar nu exista o reteta sigura pentru o ata lunga si sanatoasa, valabila pentru toti indizii.
Nu se cunosc exact mecanismele prin care actitatea fizica promoveaza starea de sanatate imediata si pe termen lung, creste calitatea etii, scade incidenta bolilor cardiovasculare, creste speranta de ata. Beneficiile actitatii fizice se manifesta indiferent de modificarea celorlalti factori de risc si de marimea riscului unei persoane de a face boala cardiaca. S-a demonstrat ca beneficiul cel mai mare il aduce actitatea sportiva de intensitate mare. Dar si actitatea fizica moderata, precum mersul rapid, urcarea scarilor, jog-gingul, duce, intr-un timp mai lung, la un nivel multumitor de protectie. Pentru varstnici este suficienta o actitate fizica de intensitate moderata. Nu exista actiune de tip cumulativ, adica trecerea la un stil de ata inactiv duce la pierderea protectiei impotriva bolilor cardiovasculare.
Indizii acti au un risc de deces din orice cauza, nu doar cardiaca, mai scazut cu 28% decat cei inacti. Acest efect se amplifica pe masura ce nivelul exercitiului fizic creste de la o cheltuiala de energie de 500 calorii pe saptamana la una optima, de 3 500 kcal pe saptamana. Cercetarile care demonstreaza aceste afirmatii au urmarit zeci de mii de oameni pe o perioada de aproximativ 20 de ani. Rezultatele lor au mai demonstrat ca tratarea hipertensiunii arteriale mareste speranta de ata cu 2,7 ani, la care se adauga 2,3 ani prin abandonarea fumatului si inca 1,3 ani prin practicarea unei actitati fizice moderate cu cheltuiala energetica de 2 000 kcal pe saptamana. Pe de alta parte, o ata activa, cu un bun nivel de fitness, poate fi contracarata de un stil de ata daunator, cu dieta hipercalorica, cu abuz de alcool si cu fiimat ori cu nivel mare de colesterol in sange sau o hipertensiune netratata. O ata lunga si de buna calitate nu se poate obtine fara a actiona asupra tuturor acestor factori. Un studiu care si-a propus sa determine care e stilul de ata cel mai daunator, asociat cu mortalitate mare la indizi tineri (sub 60 de ani), a identificat 7 elemente de comportament prezente la cei cu sanse crescute de supraetuire: absenta fumatului, mentinerea unei greutati normale, actitate fizica regulata, consum minim de alcool, 7-8 ore de somn pe noapte, comportament alimentar fara gustari intre mese si mic dejun regulat obligatoriu.