Cardiopatie ischemica inseamna o boala a inimii (car-dio-patie) procata de ischemie. Iar ischemia, ca termen medical, inseamna ca un anumit tesut sau un anumit organ nu primeste suficient sange, deci nu primeste suficient oxigen si substante nutritive. Prin urmare,
cardiopatia ischemica este o boala a proastei irigari cu sange a inimii si in special a muschiului inimii, componenta cea mai importanta.
Vasele inimii.
Ca toate organele, inima primeste sange prin artere; arterele se impart succesiv intr-un paienjenis din ce in ce mai fin de vase, ce ajunge sa semene cu o membrana, cu un filtru. Aceste vase extrem de subtiri se numesc capilare si distribuie substantele nutritive, pentru ca apoi sa se reuneasca din nou in vasele numite vene, ce preiau excesul de sange si produsele rezultate din arderile ce au loc in muschiul cardiac. Arterele inimii se numesc coronariene pentru ca vechii medici - de acum sute de ani - au asemuit inima cu un cap incoronat. Cardiopatia ischemica se mai numeste si boala coronariana ischemica sau, mai simplu, boala coronariana, pentru ca orice fel de afectare a arterelor coronariene duce la o lipsa de irigare a inimii, deci la ischemie.
Ateroscleroza coronariana.
Exista multe motive pentru care arterele inimii se ingroasa ori se astupa si nu pot aduce sange cu substante nutritive la muschiul cardiac. in elele cartilor de cardiologie sunt trecute zeci sau poate sute de cauze, dar una singura -
ateroscleroza - e responsabila de aproape toate cazurile pe care le vede zilnic medicul cardiolog. Toate celelalte 100 sau 150 de cauze nu dau decat unul sau doua procente din totalitatea bolnavilor de inima.
Formele cardiopatiei ischemice: angina de piept,
infarctul miocardic acut si cardiopatia ischemica cronica nedureroasa. in cartile de cardiologie sunt descrise mult mai multe forme, dar ele sunt luate in considerare pentru a-i ajuta pe medici sa nuanteze tratamentul si sa fie rigurosi din punct de vedere stiintific. in mare insa, cele trei forme enumerate sunt cele mai pe intelesul omului atacat de boala si deci pe intelesul omului care trebuie sa se trateze. Daca cineva va vedea pe reteta si un alt diagnostic legat de cardiopatia ischemica, trebuie sa stie ca acel diagnostic corespunde unor necesitati de incadrare si de nuantare terapeutica.
Angina de piept (angina pectorala) e consecinta faptului ca in anumite conditii de suprasolicitare, de exemplu in timpul efortului sau in prezenta emotilor excesive, inima alimentata de sange printr-o artera bolnava nu mai face fata solicitarilor organismului. in timpul suprasolicitarii respective, lipsa de sange se manifesta, de obicei, printr-o
durere (angina) in piept, numita stiintific angor pectoris. Asadar, angina de piept este o durere care apare in conditii de suprasolicitare; in conditii de repaus inima nu resimte boala arterelor coronariene, are suficient sange si substante nutritive, in clipa in care trebuie sa faca insa un efort mai mare, ceea ce primeste nu mai este de ajuns.
A doua forma de cardiopatie ischemica foarte grava este infarctul miocardic acut, care duce, pentru tot restul vietii, la niste urmari numite sechele de infarct miocardic. Infarctul miocardic - fie acut, fie sechelar - este o forma de cardiopatie ischemica severa in care o parte a muschiului inimii moare (a murit), deoarece o perioada indelungata nu a primit sange si substante nutritive. Infarct inseamna, de fapt, ca o portiune de tesut a murit in urma lipsei de irigare cu sange. Asa cum am mai spus, arterele inimii se divid in vase din ce in ce mai mici, ca ramurile unui copac foarte mare, un stejar, de exemplu; in clipa in care o artera se astupa in intregime, portiunea de muschi irigata de acea artera sufera sever si isi consuma foarte repede rezervele energetice, pentru ca trebuie sa bata (cum stim foarte bine, inima nu-si inceteaza activitatea niciodata pentru a se reface, ea trebuie sa bata permanent). Daca lipsa de sange dureaza peste cateva minute sau zeci de minute, portiunea respectiva de muschi ajunge sa nu mai aiba energie nici pentru a-si mentine structura intrinseca, structura propriilor celule - si moare. Evident, cu cat portiunea care a murit este mai intinsa, cu atat infarctul este mai grav. Uneori se intampla ca portiunea sa fie mica; lucrul acesta depinde foarte mult de calibrul arterei astupate.
Muschiul cardiac nu se reface niciodata si, cel putin pana in prezent, o portiune de muschi care a murit nu a putut fi inlocuita cu alt muschi. Zona respectiva se acopera cu o cicatrice care se formeaza in decursul catorva zile.
Cum boala arterelorInimii este in majoritatea cazurilor generalizata, nu izolata, bolnavul care a avut un infarct miocardic trebuie sa faca tot ce poate ca sa nu mai aiba unul. La urmatorul mai pierde o portiune de muschi, iar atunci cand pierderea devine foarte mare nu se mai poate face nimic, inima nu mai poate functiona normal, alimentand organismul cu sange. Iata de ce prevenirea - profilaxia - infarctului de miocard constituie principala si probabil cea mai importanta problema de sanatate publica din tarile -europene, inclusiv Romania.
Cardiopatia ischemica nedureroasa inseamna si ea o lipsa de sange la inima, care se manifesta uneori in timpul efortului, alteori chiar in absenta acestuia si nu este insotita de simptome, adica omul nu simte nimic rau. Este momentul sa amintim aici ca
durerea (angina) de piept apare doar intr-o minoritate de cazuri in care inima nu este bine irigata. Lipsa de sange trebuie sa fie severa pentru a proca durere si, chiar atunci, pragul de perceptie a durerii difera mult de la o persoana la alta - unii nu simt nimic daca situatia nu e foarte grava, altii, din contra, au dureri la o ischemie foarte usoara. In medie, se considera ca la fiecare persoana cu angina de piept exista alte patru persoane cu o suferinta ischemica a inimii, dar care nu au durere.
Cardiopatia ischemica nedureroasa este deci o forma latenta de suferinta a inimii prin ischemie, si foarte multi dintre noi avem acest diagnostic. Apare devreme, persista 10-20 sau 30 de ani si unii oameni pot sa aiba impresia ca este o boala usoara, o forma de imbatranire a inimii, si ca nu trebuie sa faci mare lucru pentru a te apara de ea. In realitate, cardiopatia ischemica nedureroasa reala, dovedita prin analize speciale, este o boala la fel de grava ca angina de piept si poate sa conduca la infarct miocardic cu toate consecintele amintite.
Din pacate, sau din fericire, exista si alte boli ale inimii care pot fi confundate cu cardiopatia ischemica nedureroasa: de exemplu, imbatranirea (reala) a inimii, care la 80 de ani nu mai are aceeasi putere ca la 50 de ani sau la 20, ori o discreta scleroza a portiunilor neesentiale ale inimii - de exemplu, a circuitelor electrice care asigura functionarea sincronizata a structurilor cardiace. Confuzia se face pentru ca un diagnostic veridic de cardiopatie ischemica trebuie obtinut uneori prin mijloace foarte complicate, care nu sunt accesibile majoritatii medicilor.
Ce-i drept, bolile cu care se confunda cardiopatia ischemica sunt de cele mai multe ori mai usoare si pot fi tratate zeci de ani, dar, o data pus diagnosticul de cardiopatie ischemica, el ramane, desi foarte multi oameni il poarta nejustificat. Daca diagnosticul este insa corect, pacientul nu trebuie sa se culce pe o ureche, zicandu-si ca o cardiopatie ischemica poate sa dureze si 30 de ani fara sa iei nici o masura. Medicina de azi poate transforma viata unui om cu cardiopatie ischemica intr-o viata normala, chiar in cazul infarctului miocardic, pentru 10-20 de ani si chiar mai mult. Cu o singura conditie: ca omul acela sa puna in aplicare toate masurile pe care le cunoaste medicina pentru a-si trata boala. Netratata, cardiopatia ischemica de orice forma poate sa duca foarte repede la deces: in cinci minute, de cele mai multe ori in cateva luni sau in doi-trei ani. Cu tratament insa, boala poate fi tinuta in frau pana cand omul imbatraneste, asa cum ii este dat vietii sa elueze.
