Cand am vorbit despre anatomia inimii, am aratat ca inima este alcatuita din patru camere cu pereti din muschi. Doua dintre ele primesc sangele de la organism, respectiv de la plaman, din zona de oxigenare. Ele sunt camere de admisie sau camere de umplere si se numesc atrii. Celelalte doua sunt ventriculii - camerele de pompare, de ejectie a sangelui pe care il trimit catre destinatie: catre toate organele corpului, pe de-o parte, si catre plaman pentru oxigenare, pe de alta parte. Intre atrii si ventriculi, respectiv intre ven-triculi si vasele care conduc sangele la organe, se gasesc niste supape care permit sangelui sa circule intr-o singura directie: de la organe catre camerele de umplere si apoi catre camerele de ejectie, iar atunci cand sangele este expulzat, numai prin vasele principale aorta, respectiv artera pulmonara - catre destinatia sa.
Supapele respective se numesc valve, existand doua valve in circulatia dreapta - cea care preia sangele de la organe si-l duce la plamani, pentru oxigenare - si doua valve in circulatia stanga, cea care preia sangele oxigenat de la plamani si-l dirijeaza catre organele corpului. Cele patru valve au denumirile urmatoare: pentru circulatia dreapta, valva tricus-pida, care dirijeaza sangele din camera de umplere dreapta (atriul drept) spre camera de ejectie dreapta (ventriculul drept), si valva pulmonara, care permite sangelui o data expulzat din ventriculul drept sa ramana in circulatia pulmonara si sa nu se intoarca inapoi, in inima dreapta. De partea circulatiei stangi se gaseste valva mitrala, supapa care separa camera de umplere stanga (atriul stang) de camera de expulzie stanga (ventriculul stang), permitand sangelui sa se intoarca inapoi spre plamani, si valva aorta, care preia sangele expulzat de ventriculul stang si-l trimite prin aorta spre organele corpului, nepermitandu-i sa se intoarca inapoi in ventriculul stang, datorita rezistentei arterelor diverselor organe si elasticitatii aortei. Cele patru valve dirijeaza sangele, asadar, intr-un sens precis.
Valvele pot avea o patologie importanta: uneori ele se pot scleroza si ingusta, nepermitand sangelui sa circule cu intreg debitul necesar; pe de alta parte, se pot rupe sau pot sa nu mai fie etanse si in felul acesta apar scurgeri, reveniri ale sangelui acolo unde el ar trebui sa curga intr-o singura directie. Bolile sclerozante, care ingusteaza supapele, se numesc stenoze, iar bolile care distrug etanseitatea valvelor se numesc insuficiente. Exista atat stenoze, cat si insuficiente ale tuturor celor patru valve.
De foarte multe ori cele doua afectiuni coexista, pentru ca ingustarea duce si la pierderea etanseitatii. Asocierea dintre stenoza si insuficienta se numeste dubla leziune sau pur si simplu boala a valvei respective. Asadar, exista o stenoza mitrala, o insuficienta mitrala si o boala mitrala - si la fel pentru toate celelalte valve. Experienta si urmarirea a milioane de oameni au aratat ca nu toate supapele sunt la fel de frecvent afectate de diversele boli. Cea mai frecventa afectare este insuficienta valvei mitrale, urmata de stenoza valvei mitrale si apoi de cele doua leziuni ale aortei.Inainte de a descrie cateva dintre bolile valvelor cardiace, sa trecem in resta cauzele care duc la aparitia lor. Exista trei categorii de cauze: reumatismul articular acut, endocardita microbiana si o a treia, in care intra foarte multe alte cauze, mai rare.