Notiunea de prolaps mitral a devenit foarte populara in ultimii ani si multi pacienti pleaca de la doctor cu un astfel de diagnostic. Reactia lor este, de obicei, exagerata in doua directii. Care sunt acestea?
Prima este de ignorare a bolii: omul considera ca are prolaps mitral asa cum ar avea picior plat sau un pic de miopie si traieste normal, fara sa fie atent deloc la afectiunea respecti. A doua directie merge spre polul opus: omul considera ca arc o boala importanta - prolaps mitral! - si orice i se intampla devine o drama, pentru ca, fiind bolnav de inima, orice palpitatie, orice junghi, orice senzatie neplacuta ar putea insemna un pericol de moarte. Este evident ca nici una dintre cele doua reactii extreme nu corespunde aderului, nici in cazurile cele mai severe sau cele mai simple de prolaps; iar aderul trebuie cunoscut, el gasindu-se unde la mijloc.
Ce inseamna prolaps de l mitrala? inseamna ca supapa mitrala - alcatuita, asa cum am mai spus, dintr-o foita ancorata de muschi si tendoane - devine flasca, larga, deoarece are prea mult material; din aceasta pricina, atunci cand ar trebui sa fie etansa, inchisa, ea prezinta un fald, un prolaps, o portiune din foita mitrala fuge mai departe decat trebuie in pozitia de inchidere. Se spune ca l mitrala Aprolabea-zaA spre atriul stang. Cauzele prolapsului mitral sunt de cele mai multe ori neclare. Faldul in plus apare, poate, intocmai cum incep sa apara ridurile, gusa: pe masura ce trec anii, tesuturile devin mai putin elastice si fac falduri. Alteori prolapsul se asociaza unor boli reumatice, cardiopatiei ischemice, altor situatii mai rare.
Consecintele prolapsului sunt diverse si de cele mai multe ori minore. Se intampla foarte rar ca el sa fie insotit de o lipsa de etanseitate majora a lvei, caz in care pericolele sunt asemanatoare cu cele din
insuficienta mitrala. De cele mai multe ori, lipsa de etanseitate este minima sau nici nu exista. In schimb, existenta faldului in plus duce la o deschidere a lvei intocmai ca o parasuta, fapt perceput de medicul care examineaza inima, precum si de o tractiune suplimentara, care poate sa provoace palpitatii sau o jena in piept. Aceste palpitatii, ca si jena, desi nu sunt deloc periculoase, sunt neplacute. Alteori, faldul in plus poate sa fie un loc ideal de insamantare a unor microbi, intocmai ca la en-docardita bacteriana descrisa ce mai devreme. De aceea persoanele cu prolaps trebuie sa-si ia aceleasi precautii ca cele cu boli lvulare in momentele cand sufera interventii dentare, ginecologice sau de alta natura. De cele mai multe ori insa, prolapsul ramane o anomalie minora, care trebuie tinuta in obsertie fara sa necesite nici un tratament.