Opreste-te o clipa si inchide ochii. Respira de cateva ori adanc, apoi gandeste-te la o scena calma, in care sa te simti linistit, revigorat si plin de viata.
Probabil ca te zi stand pe malul oceanului, in salbaticie sau in padure, pe creasta unui munte privind peste lume, intins in iarba privind la cerul instelat, sau o alta scena in natura. Rareori cineva se gandeste cum arata in mijlocul traficului, stand la coada sau la slujba, intr-o incapere fara ferestre.
Originea noastra este in natura. De acolo am pornit si am evoluat. Este casa noastra. Ne linisteste si ne reface ritmul natural al vietii. Ne intoarcem la adevarata noastra natura, suntem acasa, si suntem in mod natural linistiti de spatiile deschise. "Natura ne schimba ritmul trupului intr-unui armonios, ne face sa ne miscam mai incet si sa ne cufundam mai mult in noi insine" spune Faye Snider, membru fondator al Ecopsychology Institute, the Center for Psychology and Social Change, din Cambridge, Massachusetts. Vederea unor copaci maiestuosi, a raurilor tumultuoase, a muntilor aspri si stancosi, a unor vai nesfarsite sau aerul marii ne relaxeaza creierul. Sunetul ploii, valurile oceanului care se sparg de tarm, sau vantul care fluiera printre crengi ne insufletesc spiritul la fel cum trebuie sa fi insufletit si spiritul stramosilor nostri.
Oamenii care petrec mult timp in aer liber si la soare dorm mai bine noaptea si isi stapanesc mai bine stresul. Nilul de colesterol din sange scade vara, cand oamenii lucreaza afara, in gradina, si creste iarna, cand se inchid in casa. O multime de tulburari emotionale, mentale si anxioase se atenueaza cand oamenii petrec mai mult timp afara. Pacientii din spitale care stau in saloane cu ferestrele catre copaci si te se vindeca mai repede si au nevoie de mai putine analgezice, fata de pacientii care stau in camere de unde nu vad decat un perete de caramida. Celor mai multi oameni le place sa priasca la televizor programe despre natura.
Richard Coss, Ph.D., de la Unirsity of California, Davis, a studiat efectele unor scene din natura asupra pacientilor care asteptau sa fie operati: "Am proiectat pe tavan scene calme, senine, cu munti, apa si spatii deschise, in asa fel incat pacientii sa le vada cu putin timp inainte sa intre in sala de operatie. Ca urmare, tensiunea arteriala a scazut", spune dr. Coss. Interesant este Ca pacientilor care au vazut imagini cu barci pe mare, cu vasle sau scene cu animale salbatice Ie-a crescut tensiunea. "Chiar daca acele scene erau frumoase si animalele nu erau amenintatoare, imaginile au actionat ca un excitant, in loc sa ii calmeze", spune dr. Coss.
De ce ne linisteste natura? Dr. Coss banuieste ca atata vreme cat nu exista o primejdie imediata, cum ar fi un urs sau serpi, peisajele din natura, cu apa si copaci evoca o stare de siguranta si refugiu. "Am o atractie innascuta fata de apa. Si suprafetele care scanteiaza in lumina sunt mai atragatoare decat altele, pentru ca ele reprezinta o promisiune ca apa este la indemana si gata de baut. Oamenii sunt atrasi si de peisajele cu copaci, pentru ca frunzele lor ne ofera umbra si locuri in care sa ne ascundem de animalele de prada", continua dr. Coss. Nevoia de siguranta, dupa cum spune renumitul psiholog Abraham Maslow, este una dintre nevoile noastre primiti si care fac parte din fondul nostru de baza. Nu-i de mirare, atunci, ca sentimentul de siguranta pe care il am cand privim o vale cu paraie si palcuri de copaci, cand ne plimbam printr-o padure, sau atunci cand stam pe o stanca inalta de pe tarmul oceanului ne linisteste pana in adancul sufletului nostru.

O VIATA NENATURALA

Am o dependenta fizica si spirituala de viata in mijlocul naturii. Theodore Roszak, in sectiunea sa The Voice of the Earth/Vocea pamantului (Simon si Schuster, 1992), afirma ca in timp ce acordam multa atentie tulburarilor anxioase datorate despartirii de cei dragi si de casa, adesea nu ne dam seama ca nici o separare nu este atat de profunda si nu ne poate afecta la fel de mult ca aceea de natura.
"Astazi suntem prinsi intr-un ritm nenatural, care este dominat de masini. Cand iesim din acest ritm infernal si petrecem ceva vreme in natura, chiar daca e vorba numai de o plimbare prin gradina sau prin parc, vibram in pulsul unei vieti care este familiara si fireasca organismului nostru", spune Snider. "Daca traim fara aer curat si fara elemente naturale in jurul nostru, spiritul ni se ofileste. Aerul poluat din marile orase agraaza bronsitele, astmul si alte afectiuni pulmonare atat la copii cat si la adulti, amplificand nevoia de a apela la spital, la servicii medicale si medicamente. Tot acest aer duce la pierderea slujbelor, la cresterea ratei mortalitatii cauzate mai ales de cancerul pulmonar si de bolile de inima. Imagineaza-ti impactul total al traiului departe de natura asupra spiritului, vietii si sanatatii noastre!"
Stramosii nostri traiau afara, sub cerul liber. Astazi petrecem pana la 95 la suta din timp in casa. Ei calcau pe iarba si pe pamant. Noi calcam pe talpi de cauciuc, pe covoare si pe ciment. Ei simteau pe chipuri briza racoroasa, si simteau mirosul schimbarii anotimpurilor. Noi traim intr-un mediu bine izolat de geamuri groase de doi centimetri, in cladiri cu temperatura controlata. "Oamenii sunt atrasi in mod natural de inflorirea, frumusetea si tihna pe care le gasim in natura. inflorim atunci cand stam in natura. Simturile noastre intra in armonie cu ritmuri mai potolite. Trupul si mintea noastra se linistesc. Acest lucru se de pe chipurile celor din familie atunci cand sunt la mare sau cand urca pe munte. Sunt mult mai relaxati si mai deschisi", spune Snider.
Cand ne pretrecem mai putin timp afara decat in casa, ne expunem la poluarea din interior, impotriva careia nu am nici un sistem natural de aparare. Unii cercetatori cred ca nilul de poluare din aerul din casa este intre cinci si saptezeci de ori mai ridicat decat cel mai ridicat nil de poluare de afara. Urmarile asupra strarii noastre de sanatate sunt simptome asemanatoare cu gripa, dureri de cap, oboseala, ochi iritati, tuse, urticarii, astm in forma agravata si alte boli cronice, sindromul sensibilitatii chimice si ameteli. Cladirile cu birouri pot fi la fel de periculoase, cu niluri de poluare a aerului suficient de mari ca sa provoace "sindromului raului de cladiri", caracterizat prin dureri de cap, apasare pe piept, respiratie sacadata, putere scazuta de concentrare, performanta redusa de munca si epuizare.
Pe langa par sau matreata de animal, praf, particule de fibra de sticla, spori de mucegai, germeni si acarieni, mai exista si alte elemente poluante in atmosfera de acasa si de la serviciu:
a benzen de la garajul personal sau de la cele din jur
a monoxid de carbon de la semineu si incalzitoare

a cloroform de la masinile de spalat

a formaldehida de la produsele de lemn presat si de la draperiile nesifonabile
a hidrocarburi poliaromatice de la lumanari si de la mancarurile facute la gratar
a paradiclorobenzen de la parfumurile pentru aer, naftalina si dezodorizante pentru baie
a percloroetilena de la hainele proaspat curatate chimic
a pesticide de la sprayurile impotriva puricilor, de la samponul pentru animale, si pesticidele pentru gradina pe care le aducem in casa pe talpile pantofilor
a radon, un element radioactiv care emana din pamant si despre care se stie ca provoaca cancerul pulmonar.
Casele bine izolate, cu ferestre si usi bine inchise sunt candidatele cele mai sigure la aerul interior cu grad ridicat de poluare.

O GURA DE AER CURAT
Ar trebui sa reinnodam traditia strabunilor nostri si sa luam natura mai in serios. Sanatatea ta emotionala, mentala si fizica depinde pe termen scurt de acest lucru, iar pe termen lung chiar supravietuirea speciei noastre, daca nu chiar intreaga eta, depinde de acest lucru.
Include in programul zilnic cateva activitati in aer liber, chiar daca asta inseamna numai sa mergi pana la cutia postala sau sa cobori geamul de la masina.
Cel putin o data pe saptamana ifica-ti sa faci ceva in aer liber, cum ar fi sa mergi cu bicicleta, o plimbare pe jos, sau sa mergi la tara, sau in parc, sa joci baschet sau alt sport cu copin, sa patinezi pe gheata sau sa inoti, sa te plimbi pe plaja, sau sa te plimbi cu barca.
Lasa deoparte casetofonul si castile, ceasul si pedometrul si mergi netulburat.
Cand esti afara, trezeste-ti simturile, fiind atent la mirosuri, prilisti, culori, sunete si incearca sa te bucuri de soare sau de fulgii de zapada care iti ating pielea. Asculta vantul, pasarile si frunzele care fosnesc sub pasi. Adulmeca frunzele umede toamna si zapada iarna sau mirosul lasat de o ploaie de primavara si aerul cald vara. O sa descoperi ca mare parte din stresul de peste zi se topeste atunci cand simturile iti sunt starnite de aerul de afara.
Adu natura in viata de zi cu zi avand grija ca ferestrele sa se deschida catre o gradina, fantani, clopotei de vant, acoperisuri insorite, te inmiresmate, cum ar fi pinul, marul, trandafirul sau citricele. Foloseste o lumina scazuta sau lumanari. Protejeaza natura. Nu folosi pesticide in gradina ta. Cumpara mancare organica ori de cate ori este posibil. Insteste in companii care protejeaza mediul inconjurator. Sprijina sau alatura-te unor miscari ecologiste.
Daca traiesti intr-un oras mare, fa miscare dimineata, atunci cand nilul de poluare a aerului este scazut. in zilele cu smog nu lasa copin afara.
Aeriseste bine acasa si la serviciu, deschizand ferestrele ori de cate ori este cu putinta. Chiar si atunci cand este frig afara, poti intredeschide o fereastra. indreapta ntilatoarele inspre afara, mai ales in bucatarie, baie si in orice camera cu semineu sau soba de lemne. Deschide usile intre camere. caseta de mai jos, cu alte idei despre cum sa-ti pastrezi casa cat mai nepoluata.