Graul a fost cultivat de milenii. Printre popoarele antice care cultivau graul erau egiptenii. Initial painea a fost preparata de egipteni din boabe de cereale maruntite, amestecate cu apa si coapte pe pietre fncinse la foc. Painea era sub forma de lipie, forma intalnita si astazi in tarile arabe. Astfel se pot. dea pe peretii piramidelor desene si basoreliefuri care reprezinta strangerea recoltei de grau si prepararea painii. In Grecia Antica, brutarii primeau onoruri deosebite. La Roma sclavul care stia sa faca paine era platit de zece ori mai scump decat un gladiator. Istoricii considera ca prima paine a fost facuta in Extremul Orient, fiind inspirata de arborele de paine ale carui fructe fermenteaza cu usurinta din cauza climei tropicale. Miezul alb si pufos, datorita caldurii, transformandu-se intr-o coca a fost pus la foc, dand nastere fa paine. Pentru om graul reprezinta ta din care se face painea zilnica. Milenii graul a reprezentat alimentul de baza al omului.

fn Dacia graul este cultivat din cele mai chi timpuri de catre geto-daci. fn acest sens este elocnta o scena de pe Columna lui Traian din care rezulta ca dacii erau mari cultivatori de grau. fn tara noastra, hrana populatiei dintre cele doua razboaie era caracterizata prin aport caloric suficient, insa bazat pe porumb, respectiv pe consumul mamaligii. Deci, proteinele fiind de natura getala erau cu valoare biologica scazuta. Dupa cel de al 2-lea razboi mondial, pentru populatia tarii noastre, datorita dezvoltarii industriei, consumul mamaligii este inlocuit cu cel al painii. O data cu consumul painii a inceput sa creasca si consumul de carne, lapte, oua, grasimi animale etc.
Se stie ca painea mai reprezinta si un aport de vitamine din grupul B, atat de utile, printre altele, pentru buna functionare a sistemului nervos (in special painea integrala), fn cazul obezilor painea se prefera a fi cantarita dimineata, o data pentru toata ziua. Daca se consuma paine prajita, se cantareste inainte de prajire deoarece, prin pierderea apei, se produce o crestere, relativa a cantitatii de glucide. Painea trebuie sa fie taiata in felii foarte subtiri. S-a constatat ca daca bucatile de paine sunt taiate mai groase, tendinta este sa se manance in plus fata de ratia zilnica prescrisa. Se insista asupra acestui aliment nelipsit de la orice masa, data fiind tendinta binecunoscuta a obezului de a manca o "felioara" de paine mai mult, pe langa mancarea data, depasind astfel cu usurinta ratia glucidica si totodata si pe cea calorica. Deci, se poate consuma o felie de paine "in plus", insa din ratie, daca feliile sunt taiate foarte subtiri.
Pentru o mai multa varietate in alcatuirea meniurilor si pentru indepartarea monotoniei meselor, se poate utiliza elul 2, cu echivalente in ceea ce priste continutul in glucide al unor alimente fata de o cantitate fixa a unui aliment (paine).
Pentru usurarea calculului ratiei de glucide, ca si pentru simplificarea muncii gospodinei, se dau in elul 2 echivalente foarte utile.

Am intocmit acest el de echivalente in raport cu cel mai des si chiar nelipsit aliment de la mese care este PAINEA. De asemenea, sfatuim pe cei interesati ca, prin parcurgerea elului, sa retina mai ales valorile de echivalenta ale cartofului si mamaligii. Aceste doua alimente, fiind foarte utilizate la noi fn tara, prezinta si avantajul ca pot fi consumate in cantitate mai mare decat painea (pastrand echivalenta respectiva in glucide), satisfacand uneori mai bine pe consumator. Se recomanda sa fie utilizat cartoful fn meniuri, ih locul painii, sau reducandu-se ratia el. Acest lucru este indicat mai ales iarna intrucat, pe langa vitamina C, cartoful mai contine si o cantitate insemnata de potasiu, acestea fiind aduse ih alimentatie si din legume si fructe, mai ales in timpul sezonului cald. Pentru inlesnirea inlocuirii unui aliment cu altul, elul anterior ofera posibilitatea echivalarii din punct de dere al continutului in glucide, atat al fiecarui aliment cu painea, cat si intre ele. Astfel, in loc de 100 g de paine, se pot consuma 400 g mamaliga pripita sau 245 g de piure de cartofi (fara unt); in loc de 50 g de paine se pot consuma 600 ml lapte sau 200 g de mamaliga pripita s.a.m.d.
De retinut este faptul ca painea, care se face din faina de diferite calitati, prezinta anumite avantaje. De pilda, utilizarea fainii albe face painea mai digerabila, insa din punct de dere nutritiv cu o valoare mai scazuta decat painea neagra, preparata din faina neagra. Aceasta din urma avand material de balast (celuloza) mai contine si vitamine din grupul B. Deci, gradul de digestibilitate al painii este ih functie de felul ei. Este bine de stiut ca o paine cu mare porozitate si coaja subtire prezinta o suprafata marita pentru actiunea en-zimelor, digestiv facandu-o mai usor asimilata, fn general, datorita aportului de elemente nutriti si faptului ca acopera o parte din nevoile calorice ale organismului, nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. Nu se poate uita "painea cea de toate zilele". Din punct de dere caloric, in medie, indiferent de faptul ca este paine alba, intermediara sau neagra, se considera ca avand 50% glucide, fn functie de felul painii 100 g produs are fntre 230 si 282 calorii. Trebuie subliniat faptul ca painea este un aprig dusman al siluetei, fn aceasta situatie se recomanda ca fntr-o zi sa nu se depaseasca 100 g de paine, repartizata la cele trei mese principale. Pentru a varia meniul se mai poate consuma si mamaliga sau alt aliment (de pilda: cartofi, orez etc.) bogat in glucide, tinand seama de echivalentele respecti, insa nu trebuie sa ne inselam eliminand consumarea ei! Painea contribuie si ea cu un aport de proteine, glucide si celuloza necesara peristaltismului intestinal, in special painea integrala.