Dupa cum se stie, o
gripa apare intotdeauna in momentul cel mai nepotrit. Nu s-a intamplat si dvs. asa?
Deci tocmai atunci cand avem multe de facut, probleme importante de rezolvat, sau tocmai atunci cand avem putin timp liber pentru o odihna bine meritata.
Adesea, mentionatul sistem imunitar mai depinde de inca un factor, despre care pana acum nu am discutat, dar care este, probabil, cel mai important dintre toate - puterea de aparare psihica.
Ce inseamna putere de aparare psihica? Pastrarea unei anumite gandiri de baza a vointei noastre, care sa ne faca independenti de influentele negative, permanente si deosebit de solicitante, ale mediului inconjurator!
Ce legatura are asta cu gripa?
Cuvantul stres" poate fi echivalat, neindoielnic, cu frica. Stres = teama! Iar sentimentul de teama declanseaza, la nivelul organismului, modificari profunde, nervoase, hormonale si imunologice.
Tema fricii" este, probabil, cea mai penetranta tema din ata omului. Stresul (sa ramanem la aceasta denumire) inhiba performantele de aparare ale propriului nostru sistem imunitar. in acest context,
stresul se numeste de fapt tea-ma-stres.
Nu este o nenorocire prea mare cand contactam o data vreo
gripa suculenta", ce ne scoate din circulatie" pentru cateva zile. Ne dau de gandit situatiile in care aceste infectii apar la intervale scurte, deci se repeta la cateva saptamani!
Rezistenta scazuta la infectii este, cu mici exceptii, un sindrom de stres, semn al unei eti cu multe temeri! Este un simptom ce reflecta arderea la flacara economica" a puterii de aparare proprii a organismului.
Se pare ca traim astazi intr-o lume poluata nu numai chimic si material, dar si spiritual. Suntem stapaniti de profit, putere, oportunism, coruptie, concurenta, manipularea mediilor, pop, masini, teza si STRES! Toti acesti termeni arata cate loturi primim zilnic, si toate sunt cunte la moda!
Un program de prevenire a gripei trebuie sa fie, de fapt, un program de profilaxie imunitara, ba chiar mai mult decat atat, unul de profilaxie a stresului.
Sa ne intoarcem putin la originea acestei problematici: care sunt cauzele decesului oamenilor zilelor noastre", la sfarsit de secol XX?
Cauza de moarte nr. 1: slabiciunea de batranete. Majoritatea oamenilor mor astazi de batranete", fara indoiala, un fapt linistitor. Cauzele principale de deces fiind, in acest caz, un stop cardiac, o embolie sau o hemoragie cerebrala.
Cauza de moarte nr. 2:
bolile cardiovasculare. E vorba de clasica,.moarte de stres", ce apare frecvent in secolul nostru.
Cauza de moarte nr. 3: cancerul. In principiu,
cancerul este o varianta a cauzei de moarte nr. 1, deci o manifestare preponderenta a batranetii. Aceasta forma de
cancer este, de aceea, greu de ndecat, eventual, i se poate doar incetini evolutia. Cancerul de batranete" constituie apanajul varstei a treia" si cresterea ratei sale de aparitie se bazeaza in primul rand pe faptul ca oamenii traiesc mai mult si boala se poate manifesta.
Cauza de moarte nr. 4: slabiciunea imunitara si consecintele ei. Sindromul de
insuficienta imunitara" este un termen nou in medicina si poate fi interpretat ca un produs secundar al cercetarii SIDA. Sindromul de
insuficienta imunitara a existat dintotdeauna, dar nu i-a fost cunoscuta semnificatia. Anumite parti ale sistemului imunitar nu functioneaza suficient; prin aceasta, nu este posibila meolizarea completa si eliminarea unor produse toxice, acestea ramanand in organism. In acest mod, se produc anumite inflamatii reumatice", alergii, infectii (de exemplu, SIDA), leucemie, alte forme de cancer. Cand aceste
toxine sunt substante proprii organismului, vorbim despre imbolnari autoimune".
Astazi se stie cu certitudine ca incarcatura sufleteasca, indiferent de natura ei - pozitiva sau negativa -, influenteaza functionarea sistemului imunitar. Teama, sentimentul de novatie, enervarile, dorinta de succes etc. franeaza
sistemul imunitar. Bucuria, norocul, speranta, prudenta il stimuleaza. E momentul sa repetam cele consemnate deja, si anume faptul ca gripa constituie un mijloc de scolire" a sistemului imunitar si ca omul se intareste dupa orice gripa ndecata, atunci cand nu incearca prea mult sa impiedice mersul firesc, natural, al lucrurilor, in sensul urmarit de el.
