Obiectivele sunt:

- de a ajuta nefumatorii sa ramana eliberati de acest drog

- sa promoveze incetarea fumatului si sa incurajeze eforturile de seaj
- sa protejeze sanatatea si drepturile copiilor si adultilor pentru profilaxia expunerii involuntare a mediului la consecintele fumatului .
Reactiile in lume sunt foarte diverse. Un exemplu il poate constitui campania doctorilor din Australia care, folosind imaginea unei femei cu modificari ale fetei induse de tar, utilizeaza sloganul: "daca in interiorul tau se intampla ceea ce se intampla in exterior, ai mai fuma?". In Finlanda se intentioneaza deschiderea unei clinici de seaj unde li se dau pacientilor informatii despre tratamentul de reabilitare.
Se insista din ce in ce mai mult pentru marcarea cu avertismente destinate si fumatorului "la a Ii-a mana", adica fumatorului pasiv ( exemplul orasului Los Angeles) .
Presiunea mare facuta asupra reclamei profumat in Norvegia , o tara cu mare experienta in domeniu, s-a materializat prin urmatoarele efecte negative amplificate de concernele de tigarete:
- vanzarile au crescut de la 3,6% la 4,3% dupa introducerea interdictiei
- scaderea cu 2/3 a vanzarilor de tigari autohtone norvegiene, intre 1975-l985 (de obicei tigari rulate)

- scaderea angajatilor din industria tutunului cu 2,6%

- agravarea situatiei economice a presei
- impiedicarea dirijarii consumului spre produse mai putin periculoase (cu tar mai putin).
Interzicerea fumatului de catre majoritatea companiilor aeriene a fost asociata in ultimul timp cu oferirea de catre acestea a unor substituenti de nicotina (patch, guma, inhaler) pentru fumatorii inraiti (ex. Lufthansa, Austrian Airlines) (116, 117).In SUA s-a relatat ca se poate obtine din tutun un vaccin contra malariei care este mai ieftin si reprezinta o sansa pentru tarile in curs de dezvoltare de a utiliza culturile de tutun si de a nu mai importa acest vaccin.
Si cultivatorii greci sunt incurajati sa transforme culturile de tutun in altele, cum ar fi cele de menta sau alte te aromatice . Implicarea in politica economica a Fondului Monetar International (FMI) sau a guvernelor autohtone poate fi decisiva asupra evolutiei consumului. Astfel, in Coreea de Sud interventia FMI a dus la un declin cu 80,3% a importurilor intre ianuarie-februarie 1998 iar in Africa de Sud, taxele mari si restrictiile reclamei au dus la o diminuare a consumului cu mai mult de 20% in ultimii 4 ani .
Pe de alta parte, se investeste substantial de catre guverne in lupta antifumat. Elvetia a crescut cu 25% fondul anual alocat profilaxiei fumatului, propunandu-si sa ajunga intre 1996-99 la suma de 2,2 milioane S .
Interzicerea vanzarii de tutun in farmacii in unele tari unde exista acest obicei (ex. Canada) poate avea un efect asupra prevalentei si indirect este legat de stapanirea fenomenului de contrabanda care creste automat pretul tigarilor . Un alt exemplu, la poiul opus, il constituie China unde acest pret a crescut cu 28% ca urmare a campaniilor anti-contrabanda.
Cresterea regulata a preturilor produselor de tutun cu ajutorul taxelor face ca pretul sa fie singurul factor larg de influenta pe durata scurta a consumului de tutun, determinand cati tineri debuteaza ca fumatori (efectul pe termen lung) . Exista o crestere anuala (de preferat) a taxelor pe tutun si influenta lui asupra organismului" class="text">tutun care asigura o crestere a pretului real (pretul fiind in relatie cu alte bunuri, tinandu-se seama de ajustarea in functie de efectele inflatiei). in Suedia vanzarile au scazut cu 19% intre 1990-94 ca urmare a unei cresteri importante a taxelor iar vanzarile au crescut doar pentru produsele de tutun care se prizeaza .
Polonia a obtinut un efect pozitiv dupa introducerea legii de control al tutunului cu reducerea in primul trimestru al anului 1998 a vanzarilor cu 11,3% fata de aceeasi perioada din 1997 .In China taxele pentru tutun reprezinta 12% din veniturile guvernului (o crestere cu 34% a profitului fata de anul precedent) in conditiile in care taxele de import, pentru a evita contrabanda, au scazut de la 150% la 80% .In Canada, dupa cresterea taxelor, procentul fumatorilor adolescenti a scazut de la 42% la 16% intre 1982-l992 .In Australia statul castiga cate 60S/an de pe urma fiecarui fumator nevarstnic si cheltuieste doar 11 centi pentru campanii antifumat . in conditiile in care tutunul este unicul produs periculos, guvernele nu trebuie sa utilizeze orice metoda aflata la dispozitie pentru reducerea consumului; o crestere cu 10% a taxelor determina o scadere a vanzarilor cu 5% cu afectarea in special a adolescentilor (atingerea varstei de 20 de ani fara a fi fumator duce la diminuarea probabilitatii de a mai fuma).

Ungaria intentioneaza sa creasca cu 16% taxele pe tutun . Majoritatea guvernelor folosesc aceste taxe fara a dezvolta un sistem complex. Cresterea taxelor creste venitul guvernului dar "ucide gasca cu oua de aur prin declinul vanzarilor (scad veniturile din taxe). Asa s-a intamplat in Romania in ianuarie 1999, cand o anuntata crestere a preturilor a bulversat modul de functionare al micilor intreprinzatori. Inflatia poate eroda valoarea veniturilor guvernului daca nu se cresc regulat taxele, in conditiile in care modalitatile de crestere a acestora reprezinta fundamentul efortului de control al tutunuluiIn politica taxelor, cheile sunt :
- o crestere semnificativa si regulata a acestora
- cresterea sa fie legata nu numai de efectul inflatiei dar si de orice crestere a veniturilor in functie de varsta
- structura de taxe trebuie sa reintareasca obiectivele politicii de sanatate (tutunul indigen trebuie taxat pe aceleasi baze ca si tigarile de import, manufacturate)
- masurile anti-contrabanda (marimea riscurilor importurilor ilegale depinde de circumstantele tarii)
Taxele pentru tutun creaza si opozitie deoarece sunt neelastice in termeni economici (chiar daca scade consumul, acesta nu este foarte mare) si pentru ca lovesc in membrii saraci ai societatii (consumatorii saraci sunt mai putin sensibili la mesajele de sanatate).
Guvernul trebuie adesea sa compenseze lovitura data individului sarac prin aceasta politica de taxe. O asa-zisa lovitura pentru cultivatorii tutunului este mai putin credibila deoarece beneficiarii unor taxe mici sunt mai repede marile companii transnationale. De obicei guvernele cu cele mai mari taxe tind sa instituie cele mai dure legi antitutun iar reducerea in mod indirect a consumului faciliteaza alte politici ca de exemplu: "fumatul la locul de munca" . in Romania din pacate politica bugetara este in discrepanta totala cu tergiversarea introducerii unor legi antifumat absolut obligatorii.
Cresterea taxelor incurajeaza contrabanda ; cu toate acestea relatia intre nivelul taxarii si incidenta contrabandei nu este clara. Astfel, in Danemarca, contrabanda este o problema minora (desi taxele sunt foarte mari) iar in Spania, care are cele mai mici preturi din Uniunea Europeana, este o problema majora. Se considera ca cresterea nivelului contrabandei in tarile europene este legata mai mult de severitatea controalelor din diferite tari si de nivelul cultural, de acceptara de a cumpara de pe piata neagra. Majoritatea marcilor de tigari sunt importate fara taxe din SUA .
Cresterea taxelor este aplicata de fiecare tara conform propriei politici. Astfel, Japonia , in plina recesiune intentioneaza sa creasca taxele prin obligarea fumatorilor sa plateasca cu 8% mai mult pe tigari fara ca industria japoneza de tutun sa plateasca o suprataxa. in schimb, in Singapore cresterea cu 3% a preturilor la fabrici si cresterea, de asemenea, a taxelor de tigari de catre guvern urmareste sa descurajeze fumatul in special in randul tinerilor.
Cresterea preturilor, asa cum se intentioneaza in Elvetia (o marire cu 20 de centime a taxei la produsele autohtone) aduce un venit suplimentar de 180 milioane de franci elvetieni care pot fi folositi pentru sponsorizarea sportului si culturii, punandu-se astfel capat hegemoniei industriei de tutun . Cresterea preturilor tutunului cu 30% in 1992 in Suedia, a determinat o scadere cu 21% in 1993 a vanzarilor . Lituania, prin parlamentul sau, a votat o lege interesanta pentru o tara cu putine resurse, prin care 2% din veniturile care revin din taxele pentru tutun si bauturi alcoolice vor fi alocate fondurilor pentru cultura si sport.
O experienta interesanta s-a dovedit promovarea prin sponsorizarea de catre Regiunea Europeana a OMS a campaniei de seaj "Quit and Win". Daca in 1994 acest concurs a fost operational in 13 tari, luand parte 63.000 de fumatori, 15-20% reusind sa opreasca fumatul, in 1996 au participat 70.000 de fumatori din 25 de tari iar in 2000 - 420. 000 de fumatori din 71 de tari. Pentru 2002 se estimeaza o participare de 1.000.000 de fumatori din aproximativ 100 de tari. in Romania concursul a fost organizat in 1998 (500 participanti) si in 2001 (1323 participanti).
Ziua tara fumat este, de asemenea, o masura inteleapta. in Marea Britanie , cu ocazia acestei zile (silite pe 9 martie), se asteapta ca 2 milioane de fumatori sa reuseasca sa nu mai fumeze deloc, cu atat mai mult cu cat 90% din adolescenti considera acest element ca fiind un fapt pozitiv si 65% din fumatorii britanici ar dori sa opreasca fumatul.
Bonificarea a celor care nu fumeaza si a celor care parasesc acest obicei intr-o intreprindere franceza, a determinat o rata de seaj de 90% ; aceasta masura, din pacate una din putinele initiative ale proprietarilor de intreprinderi, poate sa-si dovedeasca eficacitatea in timp, fumatorul demonstrand intotdeauna ca nu este indiferent la motivele pecuniare.
O alta varianta interesanta este introducerea programelor de seaj pe Internet . Programul "Internet Quit Smoking Marathon" a permis obtinerea unei rate inalte de succese in doua campanii (51,7% si 57,7%).
Nu lipsite de succes au fost si programele de seaj prin posta ; sfatul de seaj prin scrisoare adresata de un pneumolog a fost ascultat de 13,7% fata de 9,9% in grupul de control. La un an rata de seaj s-a mentinut la 5,6 versus 3,5%. Cercetatorii norvegieni sustin ca un sfat de la un pneumolog, pe cale postala, amelioreaza la 1 an rata de succes cu 60% la fumatorii identificati ca fiind cu risc inalt (expunere la azbest).
Monitorizarea progreselor in domeniul luptei antifumat . Pentru tarile care nu au facut prea mult in acest domeniu se recomanda: A. elaborarea unui raport de baza prin controale la intervale regulate a progreselor si masurarea cunostintelor publice, cu evaluarea impactului fiecarei masuri din politica de control. Acest raport trebuie prezentat Ministerului Sanatatii si altor lideri politici cu recomandarea ca legislatia sa fie presarata cu masuri de control al tutunului. Pentru ca raportul sa fie complet si complex trebuie sa includa :
- grafice asupra prevalentei fumatului in tara respectiva (OMS poate da doar linii directoare)
- studii ale bolilor provocate de fumat in tara respectiva
- studii de apreciere, pe baza consumurilor, a incidentei viitoare a bolilor cauzate de folosirea tutunului (dintre adolescenti, cei care devin fumatori trebuie sa faca fata unui risc de 4 ori mai mare generat de bolile premature)
- o trecere in revista a experientei tarilor industrializate
- descrierea operatiilor din industria tutunului, a companiilor transnationale, a cererii pietii, a cailor de promovare etc.
- studii economice ale consecintelor cresterii tutunului
- sfaturi de la organizatii implicate in aceasta lupta (IATH, UICC, IUATLD, OMS)
B. Partea a doua a monitorizarii trebuie sa cuprinda faza de supraveghere-evaluare. cu urmatoarele etape:
- o supraveghere a atitudinii publice despre fumat pentru ca masurile preventive si de educatie sa se adreseze populatiei (se poate demonstra astfel guvernului nivelul suportului public)
- supravegherea impactului economic al tutunului (costuri sociale, de sanatate, pentru ingrijire medicala, incapacitate de munca, incendii etc. ativ cu venituri din export, taxare); in tarile in curs de dezvoltare marea majoritate a culturilor de tutun sunt pentru consum intern
- evaluarea succesului fiecarei masuri anti-fumat pentru concentrarea in viitor a majoritatii masurilor eficace; depistarea cauzelor ineficacitatii unor masuri de control al tutunului
- depistarea masurilor de distragere a atentiei de catre concernele de tigari Avertismentele asupra sanatatii sunt foarte importante atunci cand apar pe
tigari sau alte produse si cand respecta o anumita metodologie. Nu este suficient ca sistemul de avertizare sa existe ci cheia lui este eficacitatea . El trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa contina mesaje clare, neechivoce despre pericolele fumatului si despre relativa marime a riscului in termeni simpli
- sa poata folosi si simboluri pentru ilustrarea pericolelor (pentru persoane care nu stiu sa citeasca)
- pentru ca fumatorul sa inteleaga ca aceste avertismente nu sunt o opinie a departamentului sanatatii sau a oficialilor ci o realitate stiintifica, ele trebuie sa apara pe tigari fata pachetelor (nu pe spate sau laturile pachetului), la varful pachetului si nu la baza, sa acopere (dupa unii autori) 25% din suprafata pachetului; legislatia privind producerea si comercializarea tutunului trebuie sa impune marimea si tipul de print (culorile alb si negru confera siguranta) ca si efectul dorit, prin evitarea frazelor ambigue

- sa fie aplicate la toate produsele si formele de pachete

- avertismentele sa fie schimbate referindu-se nu numai la riscurile fumatorului ci si la cele ale nou-nascutilor, ale fumatului pasiv
- mesajele sa ajunga rapid la fumator Alte variante utilizate sunt:
- insertii de mesaje in pachete (folosire si de grafice din care sa reiasa clar efectele fumatului).

- specificarea felului consumului (continut de tar-nicotina, aditivi). Se recomanda precizarea fiecarui termen cand se afirma: "cu tar de la mediu la inalt" sau "cu tar mediu".
Toate acestea trebuie implementate cu ajutorul legilor, altfel industria tutunului interpreteaza si exploateaza orice gol existent .
Avertismentele de pe pachetele de tigari sau alte categorii de avertismente nu sunt totdeauna eficace deoarece esueaza in comunicarea unei informatii specifice asupra riscului pentru sanatate. Astfel, doar 15% din subiectii americani au identificat mesajul de avertizare legat de sanatate in interiorul mesajului transmis.
Se cauta si o solutie legislativa ca de exemplu initiativa unor senatori americani si membrii ai Camerei Reprezentantilor care au anuntat un pachet de masuri legislative legate de controlul international al tutunului:
1. blocarea fondurilor guvernamentale americane de promovare a intereselor industriei de tutun din SUA
2. asigurarea de asistenta tehnica si fonduri organizatiilor anti-fumat neguvernamentale din tarile din Europa de Est si fostul bloc sovietic
3. crearea unui fond special de suport guvernamental al organizatiilor neguvernamentale anti-fumat
4. silirea unui cod de conduita a concernelor americane de tutun
5. impunerea unor masuri anti-contrabanda Legislatia sau "self-reglarea"
Principala caracteristica a politicii de control al tutunului este ca trebuie introdusa cu ajutorul legislatiei . Legislatia va fi eficace daca este comprehensiva, monitorizata continuu si strict, reactualizata in functie de reactia marilor concerne care. de exemplu, devin din ce in ce mai agresive pe pietele din tarile in curs de dezvoltare.
Aceste companii incearca sa convinga guvernul ca reglarea proprie sau acordurile voluntare sunt cele mai bune metode de introducere a politicii de control al tutunului ativ cu legislatia si aceasta pentru ca ele stiu ca efectul asupra vanzarilor al propunerilor lor este mai mic. Auto-reelarea presupune ca guvernul si companiile sa fie de acord cu un pachet de reguli in cadrul carora acestea din urma sa poata opera dar sa nu se introduca masuri mai restrictive legislative. Experienta Marii Britanii demonstreaza ca auto-reglarea duce la numeroase metode sofisticate de a ocoli regulile. Alte deficiente ale auto-reglarii sunt:

a tendinta de a deveni inalt selective,

a implicarea unor departamente ca Ministerul Sportului, care prin negocieri ( sponsorizarile), imping politica in acest domeniu intr-o directie gresita,
a surprinderea guvernului care este permanent nepregatit din punct de vedere legislativ,
a negocierile pentru noi reguli pot lua foarte mult timp (ce lucreaza in favoarea companiilor),
a Ministerul Sanatatii este efectiv neutralizat si trecut intr-o pozitie de observator sau chiar de mediator intre cei doi oponenti
a si nu in ultimul rand, un guvern care si-a dat acordul pentru autoreglare se vede nevoit sa apere metoda de criticism.

Legislatia in practica are rolul:

a de a proteja tinerii (campanii de atentionare asupra dependentei si consecintelor mortale),
a de a interzice vanzarile de tigari in apropierea scolilor si locurilor de joaca
a si de a proteja nefumatorii prin reducerea reclamei de tigari a consumului,

a informarea asupra noxelor,

a limitarea culturilor,
a cresterea penalitatilor in caz de violare a legii si inchiderea fabricilor. Scopul final este de a stimula populatia sa controleze epidemia de fumat
si sa apere drepturile nefumatorilor. Unele tari au facut deja pasi rapizi, ca de exemplu Slovacia , unde o noua lege aparuta in 01.07.1997 interzice reclama produselor de tutun cu exceptia magazinelor cu vanzare de tigarete, impune avertismente pe pachete care trebuie sa acopere 10% din suprafata acestora, introduce limitari de tar si nicotina, interzice vanzarile in magazinele scolare, in scoli, institutii culturale, in trenuri, sali de asteptare, teatre, cinematografe etc.In acelasi sens este interesanta initiativa Braziliei si Nicaraguei (148, 149) care impreuna cu alte tari din America Latina, doresc sa introduca actiuni legale in SUA impotriva companiilor de tutun pentru a le forta sa acopere costurile de tratament ale fumatorilor si aceasta in conditiile in care Asociatia Nationala a Crescatorilor de Tutun intentioneaza sa cheltuiasca in urmatorii 10 ani 12 milioane de S drept compensatii pentru consumul de tutun . De fapt, in luna noiembrie 1998, Philip Morris, R. J. Reynolds, Brown& Williams si Lorillard au semnat un acord cu 46 de state americane care reglementeaza cadrul legal de ajutor medical (se vor aloca 206 milioane S). Acest lucru se va rasfrange tot asupra fumatorilor (pretul de cost al pachetelor de tigari va creste probabil de la 35 la 40 de centi) chiar daca este cunoscut ca o crestere a pretului de 10% determina o diminuare a numarului fumatorilor cu 5% (in special in randul femeilor) . Se limiteaza prin acest acord sponsorizarile, se restrictioneaza reclama etc. Cu toate acestea, multi din membrii Congresului nu considera acest acord o solutie pentru problemele fumatorilor.
Se gasesc foarte multe modalitati de evitare a legislatiei, de la trecerea pe reclame de tigari light sau inlocuirea personajului care anima reclama (ex. Sudan), pana la promovarea unor produse pastrand numele reclamei de tigari (ex. Belgia) .
Tutunul este periculos in orice forma si la orice nivel de consum. Fiecare guvern doreste sa-si protejeze populatia si sa amelioreze sanatatea concetatenilor, dar caile pe care le realizeaza sunt foarte diferite . Cu toate acestea exista o serie de masuri in cadrul controlului politicii tutunului ca de exemplu: cele cu adresabilitate pentru organizatii (stoparea promovarii de produse de tutun, cresterea regulata a preturilor, educatia publica si programe de informatii, avertismentele publice eficace, controlul fumatului in locuri publice, interzicerea vanzarii la copii, reducerea nivelelor de componenti toxici, incurajarea fermierilor sa inlocuiasca culturile).
Cerintele necesare pentru succesul acestei politici legislative sunt legate de urmatoarele elemente :
1. Legislatie importanta in combaterea punctelor de maxima rezistenta a industriei tutunului (interzicere reclamei si impunerea avertismentelor)
2. Decizii de cabinet - daca o serie de ministere precum cel de finante, sport, cultura privesc fumatul ca un beneficiu, alte ministere pot acuza ca activitatile lor sufera un declin (de exemplu cel al sanatatii).
3. Datele acestea sunt importante pentru ca justifica actiunile preventive
4. Monitorizarea presupune atribuirea de responsabilitati clare unui organism (departament al Ministerului Sanatatii). in conditiile in care companiile de obicei testeaza incalcarea legilor si capacitatea de reactie a acestor organisme abilitate de a raspunde, mai ales in tari unde legislatia s-a introdus mai mult din motive comerciale decat de sanatate, existenta unui departament vigilent este importanta.
5. Grupurile interdisciplinare au rolul de ghidare a formarii si implementarii legislatiei si de sprijinire a departamentelor de monitorizare.
Un mare castig in lupta antifumat o reprezinta Rezolutia celei de a 10-a Conferinte Mondiale "Tutunul sau sanatatea" de la Beijing (China) din 24-28 august 1997 care face urmatoarele recomandari:
1. Pentru stoparea fumatuluiI. comunitatea de sanatate publica trebuie sa faca eforturi sustinute pentru a ajuta populatia sa stopeze utilizarea produselor de tutun
2. Pentru OMSI. OMS si guvernele trebuie sa formuleze o conventie internationala care sa includa protocoale pentru programele de control al tutunului, cu capacitati mai extinse si mai restrictive in timpIi. guvernele sa asigure resursele financiare si tehnice pentru sustinerea acestei conventiiIn. OMS sa dezvolte aceasta conventieIv. Conventia urmeaza sa fie ratificata in urmatorii ani si aplicata in forta
3. Pentru Natiunile UniteI. controlul fumatului trebuie sa fie o prioritate la cel mai inalt nivel pentru Natiunile UniteIi. trebuie ca guvernele sa asigure fondurile adecvate si politica corespunzatoare pentru acest control
4. Legat de implicatiile masurilor de control asupra industriei tutunuluiI. sunt asigurate guvernele cu interese in industria tutunului ca aceste masuri nu vor contribui la reducerea epidemiei de fumat ii. drepturile legale ale celor care nu fac parte din aceste intelegeri sunt protejate in. masurile nu vor inhiba activitatile din industria tutunului iv. industria tutunului va plati costul si consecintele cauzate de tutun
5. Pentru participarea femeilor si reprezentantilor din tarile in dezvoltare si tranzitieI. trebuie sa creasca implicarea femeilor si a populatiei provenind din
tarile in curs de dezvoltare ii. a. reprezentarea egala a femeiior si o puternica reprezentare a populatiei din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie ca membrii ai comitetelor, presedinti de prezidii, participanti la discutii si prezentatori in cursul sedintelor b. participarea femeilor, a minoritatilor si populatiei din aceste tari la toate nivelele
6. Reflectia costurilor umane, sociale si de mediu ale tutunuluiI. silirea si mentinerea unui sistem de monitorizare a epidemiei a-gismuluiIi. gasirea unor agentii multilaterale si banci de dezvoltare pentru finantarea si preluarea programelor de cercetare in cooperarea si silirea unei analize economice asupra cresterii si folosirii productiei de tutun cu evaluarea daunelor produse mediului inconjurator, fumatorilor si fumatorilor pasivi ca si aprecierea costurilor induse de tutunIn. cei responsabili de politica economica (minister de finante si agentii de dezvoltare, banci) sa se asigure ca toate costurile sociale, economice, de mediu, ale sanatatii se regasesc in pretul produselor de tutun prin taxare
7. "De-normalizarea" si reglarea statutului tutunului ca o substanta daunatoareI. toate guvernele sa recunoasca ca tutunul este periculos si nu poate fi tratat ca un produs de consum normal deoarece este o substanta extrem de daunatoare si in acelasi timp cu o dependenta puternica (atunci cand este fabricata si ramane cu o utilizare larga)Ii. toate aspectele legate de afacerile cu tutun trebuie sa fie in mod regulat strict si legal controlate
8. Extinderea parteneriatului pentru o lume libera de tutunI. toate organizatiile non-guvernamentale sa fie implicate in sprijinul controlului tutunului (INGCAT-International Non-Governmental Coalition Against Tobacco)Ii. sa fie silita o retea in toate sectoarele care se preocupa de controlul tutunului care sa cuprinda si sectoare religioase sau profesionale de asistenta, in acest domeniu sunt inca multe de facut . Astfel, sub deviza "unde sunt doi puterea creste" se propune:

- sustinerea si completarea golurilor din legislatie

- extinderea profilului articolelor si promovarea pe ul politicului

- adresarea de articole cu un suport larg geografic

- aducerea unui suflu nou in articolele antifumat
- proiecte intensive de munca in acele organizatii care au insuficiente in atingerea obiectivelorIn aceste conditii succesul unei coalitii este asigurat de :
- recrutarea tintita de membri reprezentativi
- un spirit coeziv al echipei, cu misiuni comune, cu dorinta de participare activa
- o echipa organizata in grupuri eficace de lucru si comitete
- organizarea unor intalniri a caror consecinta imediata este elaborarea de uri ori concluzii cu finalizari imediate
- un set formal de reguli, procedee si adunari regulate
- o metoda de construire a capacitatii de actiune prin antrenament si avand modele de implementari de program
- ificari strategice si decizii cu obiective clare
- o conducere centrala puternica cu un stil care sa reuseasca sa domine pe ceilalti
Exista si o serie de strategii propuse celor care activeaza in organizatiile antifumat cu ocazia zilei fara tutun din 1997, ca de exemplu:
- consultul cu colegii si identificarea a ceea ce poate fi in mod realist atins cu bugetul disponibil si cu timpul aflat la dispozitie
- folosirea tuturor metodelor de comunicare, evaluarea resurselor si programelor disponibile

- contactarea presei si informarea asupra activitatilor

- explorarea altor cai pentru a avea fonduri (donatii, sponsorizari locale)
- organizarea de concursuri si competitii pentru a creste participarea
- implicarea restaurantelor si magazinelor (spatii fara tutun)
- incurajarea liderilor religiosi, a programelor pentru grupurile religioase de seaj
- organizarea de activitati la locurile de munca (brosuri distribuite in zilele de salariu, articole, scrisori)

- sa fiti flexibili si pregatiti sa va adaptati

- evaluari ale campaniilor, obiective pe baza procentului de succese in seaj si a acoperirii realizate de presa .