Febra "criptogenetica" constituie desigur o rubrica temporara. in cadrul careia se ascund diverse afectiuni, evoluind sub masca unei stari febrile, a carei natura nu poate fi precizata. Astfel, in unele
tumori ale valvulei Bauhin, examene radiologice repetate nu pot pune in edenta modificari. Cancerul bronsic sau cel
gastric poate fi uneori atit de mic si inzibil, evoluind numai sub masca unei stari febrile, incit la necropsie sa fie cautat cu "lanterna" pentru a fi gasit. O stare febrila poate uneori preceda episoadele de
icter obstructiv din ampu-lomul vaterian. Diagnostui este dificil si numai in rare cazuri este pus preoperator. Examenul baritat poate fi de mare ajutor, edentiind o nisa, lacune sau stenoze la nivelul segmentului al doilea al duodenului.
Starile febrile "criptogenetice", fara alte modificari clinice si biologice, pot ascunde o limfogranulornatoza retroperitoneala, o
tuberculoza a ganglionilor mezenterici.
Endocardita parietala fibroplastiea cu eozinofile saiu boala Lojfler poate evolua mai multe luni, numai cu un sindrom febril, insotit de o alterare progresiva a starii generale, artralgii sau manifestari poli-nevritice. Intr-un stadiu mai mult sau mai putin tardiv, apar semnele caracteristice cardiace : sufluri, dispnee, hepatomegalie.
Unele tromboflebite profunde ale membrelor sau intraabdominale (ale venei splenice, porte, ale venelor pelene) pot prezenta ca unica manifestare, uneori chiar un timp indelungat, o stare febrila cu frisoane. Sugestiv pentru diagnostic, in prezenta unei febre nedeterminate, sint circumstantele etiologice foarte variate : stationarea prelungita la pat, starile postoperatorii sau post partum, varice, neoplasme (in special flebitele migratorii), policitemia, oorticoterapia prelungita etc. Diagnosticul dene usor cand apar manifestari clinice care atrag atentia asupra localizarii procesului flebitic.
Stari subfebrile prelungite pot sugera uneori ideea unei hipo- sau agamaglobulinemii. Sint prcdispusi mai ales copin.
Receptitatea la infectii catarale, bronhopulmonare, neinflue rea la antibiotice sau recidivarea infectiilor pot constitui un element sugestiv pentru efectuarea electrofore/.ei, in special a imunelectrofore-zei, singura modalitate de precizare a diagnosticului. Afectiunea este rara. intr-un caz pe care l-am putut urmari impreuna cu dr. Koppicli .si colab., imunelectroforeza a pus in edenta lipsa celor trei imuno-globuline (. 2).
O febra dificil de explicat poate fi de origine helmintica. Trichi-noza prezinta cel mai frecvent la debut o stare febrila obscura. Debutul cu
tulburari gastroinestinale orienteaza gresit spre o salmoneloza. Manifestarile respiratorii sugereaza o tuberculoza sau bronhopneumonie. Tulburarile neuromusculare apar de-abia dupa o saptamina de boala, concomitent cu un edem palpebral si cu fenomene miocardice. Diagnosticul poate fi suspectat pe existenta unei stari febrile ridicata, aparind uneori la mai multe persoane care au consumat
carne de porc cruda sau incomplet gatita, pe
edemul orbitar sau facial, eozinofilia foarte crescuta in singe. Diagnosticul de certitudine poate fi silit doar prin descoperirea trichinelor in
biopsia musculara, recoltata din-tr-o zona dureroasa.
Febra periodica descrisa de Cattam si Mamou este o afectiune particulara, paroxistica, cu resule, unde nici un argument biologic nu permite silirea unei etichete etiologice. Accesele febrile sint pseudopalustre, insotite de dureri abdominale olente si artralgii. Boala este familiala, ereditara din copilarie, intilnita in special la meditera-nieni, evrei, armeni. Polimorfismul manifestarilor clinice este la baza dificultatilor mari de diagnostic in aceasta afectiune. Pentru
durerile abdominale, multi bolna sint operati cu diagnosticul de
abdomen acut, gasindu-se la laparatomie edem al peritoneului, infiltrate celulare peri-capilare. Inflamatia seroasei peritoneale, insotita de febra cu aceeasi trasatura genetica, realizeaza
peritonita periodica.
In concluzie, pentru silirea etiologiei unor stari febrile prelungite trebuie tinut seama de urmatoarele consideratii :
Cresterea in frecventa a unor sindroame febrile, mai putin cunoscute : boli ale sistemului reticuloendotelial, afectiuni rotice, parazitare, micotice, colagenoze etc. Trebuie retinuta existenta unor asa-zise "boli noi" (toxoplasmoza umana, histoplasmoza etc).
Existenta intr-o proportie apreciabila de forme atipice, larvate, oligosimptomatice ale multor afectiuni. Aceste aspecte genereaza adesea cele mai multe erori de diagnostic.
Manifestarea clinica a multor
tumori maligne in perioada de debut, numai cu stare subfebrila sau febrila, fara nici o semnatura patologica caracteristica la examenul clinic sau la examenele de laborator obisnuite. Data fiind frecventa tumorilor maligne in general si importanta considerabila a diagnosticului precoce, medicul trebuie sa suspecteze o neoformatie ori de cite ori o stare febrila ramine mult timp nedeterminata etiologic.
in caz de epidemie trebuie tinut seama ca diferitele boli contagioase pot imbraca o multitudine de forme mult deate de la tipul clasic al bolii respective.
In ultima vreme, in diagnosticul unor stari febrile trebuie avute in edenta modificarile care surn in simptomatologia si aspectul curbei febrile, in special dupa administrarea ilogica si uneori abuziva a diferitelor antibiotice sau a medicamentelor hormonale (cortizon, AC'TII), din prima zi de boala, inaintea silirii diagnosticului. Nu rareori n in spital spre internare asemenea cazuri in care medicul nu mai poate conta pe un anumit aspect al curbei febrile si pe o simptomatologie anumita, care sa-l indrepte spre un diagnostic.
