Natura unei stari febrile prelungite este o problema majora si de mare actualitate.
Zilnic, medicii internisti, pediatri sau cu alte profiluri se gasesc, in practica curenta, in fata unor bolnavi a caror afectiune este dominata de febra sau, ceea ce este si mai dificil, cinci febra se prezinta un timp indelungat ca singura manifestare clinica a bolii.
Studiul traseului termic (febra remitenta, intermitenta, ondulanta, subfebrilitate etc), altadata criteriu de clasificare clinica a unor boli febrile, si-a pierdut practic utilitatea diagnostica, dat fiind modificarile la care poate fi supusa curba termica.
Un prim imperativ pentru clinicianul de astazi - in conditiile progreselor terapeutice si ale chirurgiei moderne este de a utiliza larg, cu pricepere si fara intirziere, mijloacele de instigatie dupa un amanuntit examen clinic, in cazurile febrile monosimptomatice, in derea unui diagnostic cit mai precoce. Linistirea in fata unei stari febrile care depaseste 1012 zile, asteptarea chilor triade" sau a unei simptomatologii grupate echivaleaza cu o intirziere de diagnostic si cu pierderea unui moment optim de tratament.
Existenta unei febre prelungite trebuie sa trezeasca in medic o cautare febrila" a diagnosticului etiologic, cel putin egala cu anxietatea fata de febra a bolnavului insusi.
Cauzele cele mai frecnte ale unei febre prelungite, care pune probleme dificile de diagnostic, pot fi grupate dupa cum urmeaza :
stari infectioase generale ;

infectii si supuratii circumscrise ;

tumori maligne ;

reticulopatii maligne;

colagenoze ;

boli alergice si febra medicamentoasa ;

stari nenrogetati ;

febra de origine obscura criptogenetica".

Stari infecfioase generale

a) Infectii microbiene a) Tuberculoza pulmonara

Incidenta acestei infectii continua a fi mare.
Tuberculoza pulmonara incipienta poate evolua un timp indelungat, cu o stare febrila sau subfebrila, insotita de astenie, transpiratii nocturne, tuse persistenta, dureri toracice, cefalee, mici frisoane. Aspectul febrei poate fi necaracteristic ; adesea imbraca insa tipul intermitent. Examenul obiectiv nu deceleaza modificari. Baciloscopia trebuie facuta repetat si prin metode de imbogatire. Instigatiile biologice evidentiaza o V.S.H. uneori crescuta, in schimb, reactia sulfatului de cadmiu poate f luata in consideratie numai cind este intens pozitiva ; in orice caz. reactia negativa exclude o tuberculoza primara. Examenul radiologie are desigur cea mai mare importanta. Pentru diagnostic pledeaza si anamneza : antecedentele eredocolaterale, contactul prelungit cu infectia, tuberculoza extrapuimonara (in specia! pleurezia serofibrinoasa) in antecedentele personale. De asemenea, o stare subfebrila aparuta la bolnavi cu diabet zaharat, dupa boli anergizante (gripa, pojar, tuse convulsiva), silicoza, boli congenitale ale inimii etc. trebuie suspectata de tuberculoza si efectuate instigatiile amintite.
in tuberculoza miliara acuta, toate tipurile de febra sint posibile : lenta si progresiva, continua, remitenta sau intermitenta. Mai mult, apare chiar caracteristic totala neregularitate a febrei si schimbarea tipului de febra in cursul evolutiei. La virstnici am intilnit in special o subfebra prelungita. Urmatoarele criterii anamnestice, clinice si paraclinice pot fi luate in consideratie in derea silirii diagnosticului :
prezenta focarelor bacilare pulmonare, ganglionare, osoase, urogenitale, cutanate in antecedente ;
paloarea sau cianoza, polipneea, tusea persistenta, tahicardia (I radieardie in forma meningiana) ;
- zona sonoritatii pulmonare coborita, spre deosebire de o stare septica unde datorita respiratiei superficiale exista o reducere a acestei zone ;
limfopenie marcata, atingind valori scazute pina la 2/o- Atunci cind febra este simptomul dominant, acest element hematologic poate fi derutant, suspectindu-se o forma abdominala. Cind frotiul periferic arata o reactie mieloblastica, aceasta poate sugera o leucoza acuta.
Diagnosticul este precizat radiologie pe existenta opacitatilor mi-cronodulare generalizate, in special la nilul lobilor superiori. Existenta tuberculilor miliari coroidieni, la examenul fundului de ochi are mare importanta diagnostica, dar se intilnesc rar.
In tuberculoza diseminata areactiva, febra eu simptome insotitoare ca : artralgii, adenopatii, splenomegalie, Ipatomegalie, alterarea starii generale, leucopenie sau reactie leueemoida poate sugera un sepsis. leucoza, lupus eritematos. Diagnosticul este dificil, cu atit mai mult, cu cit IDR, examenele radiologice pot fi normale. Retinem totusi in favoarea diagnosticului o febra mare sau recurenta, prelungita, nedeterminata, aparuta relativ frecnt dupa corticoterapie.