In orice complicatie acuta a bolnavului diabetic, se dezechilibreaza schema terapeutica, tacand sa creasca doza de insulina. O data cu cedarea complicatiilor acute, se reduce si seritatea bolii diabetice.

Dintre complicatiile cronice, trebuie amintite:

ateroscleroza;

calci fierea peretilor arteriali (scleroza Monckebcrg);

artqrjolosclcroza.
In ateroscleroza se produc modificari in intima arteriala, prin formarea de placi ateromatoasc care duc la o ingustare localizata a lumenului, ce predispune la ocluzie, in special in arterele coronare ale inimii si cele ale extremitatilor, care fac sa apara dureri anginoase si claudicatie intermitenta.
Scleroza Monckeberg consta in calcifierea medici arterelor musculare, care produce un contur ingrosat de consistenta calcara, asa-numita "artera in tub de pipa".
In arteriosclcroza peretii vasculari ai arteriolelor se incarca cu substanta hialina.
La nilul rinichiului se poate produce glomerulonefroza intercapilara (boala Kimmelstiel-Wilson care se manifesta cu edem, hipertensiune si proteinurie, apoi apare azotemia).
Ateroscleroza oblitcranta a arterelor membrelor inferioare determina o raceala a extremitatilor si reducerea rezistentei musculare la efort; apare claudicatia intermitenta la un mers mai rapid.
Daca apare o durere sera si persistenta la nilul picioarelor si in special a degetelor, in repaus si mai ales noaptea, atunci ne aflam in situatia unei obstructionari vasculare avansate.
Membrul inferior asezat in pozitie procliva devine rosu-albastru, intr-o faza avansata a aterosclerozei obliterante.
Tulburarile trofice ale tegumentelor, muschilor si unghiilor, cu ulcere si gangrcne, pot aparea intr-un stadiu tardiv al bolii.
Gangrena intereseaza degetele, calcaiul, articulatiile metatarso-falangiene ale degetelor 1 si 5, fata posterioara a piciorului si regiunilor maleolare. Epidermofitia este frecnta la bolnavul diabetic. La palpare se constata absenta sau reducerea pulsatiilor la nilul arterelor pedioase, tibiale posterioare, poplilee si femurale.
Cat timp se realizeaza o circulatie colaterala eficienta, boala nu se manifesta zgomotos. Daca irigatia membrului respectiv este mult compromisa, apar claudicatia intermitenta si durerea de repaus. in aceasta situatie, picioarele prezinta in pozitie procliva o culoare cianozata.

Examene speciale in ateroscleroza membrelor inferioare
Examenul radiologie poate determina sediul si intensitatea zonelor de calcificre a peretelui arterial.
Cercetarea temperaturii cutanate la nilul varfului degetelor si a fetei dorsale a piciorului.
Testul ischemiei tare introdus de Samuels. Acesta se face cu bolnavul in decubit dorsal; bolnavul ridica membrul inferior de examinat timp de un minut, la un unghi de 45", efectuand miscari de flexie si extensie ale piciorului pe gamba. in situatia unei ateroscleroze obliterante avansate, se produce o albire a tegumentelor tei, cu o renire la normal cand membrul este lasat in declivitate.
Oscilometro-arterigrafia, testul eritemului histaminic, testul papulei intradermice cu ser fiziologic si proba cu fluoresceina constata un sindrom de ischemie periferica.
Ateroscleroza obliteranta din diabet are urmatoarele caracteristici:
duce in mod caracteristic la manifestari ocluzi la bolnavii trecuti de patruzeci ani;
procesul intereseaza in special arterele extremitatilor inferioare si coronarele;
tromboflebita nu reprezinta o manifestare a afectiunii;

calcifierile arteriale apar intr-o proportie de 69%;

83% dintre bolnavi sunt barbati;

in 34% din cazuri se asociaza cu o hipertensiune;

hiperlipemia si hipcrcolesterolemia sunt frecnt intalnite; spre deosebire de ateroscleroza diabetica, trombangeita obliteranta cu care se poate confunda se intalneste la barbati sub cincizeci de ani, in 40% din cazuri intereseaza extremitatile superioare, nu prezinta calcifieri arteriale, se complica rar cu diabetul, iar lipidele sangvine sunt in limite normale.
Diagnosticul diferential al aterosclerozei diabetice se face cu neuropatia diabetica in care degetele piciorului sunt calde, iar pulsul arterial periferic bun. in schimb, reflexele tendinoase sunt absente sau diminuate.

Diagnosticul diferential se mai face cu:

guta;

artritele;

sciatica;

eritromegalia;

tromboflebita.
Gangrena diabetica este complicatia cea mai grava a aterosclerozei diabetice a membrului inferior. Factorii declansatori sunt: traumatismele, infectiile sau variatiile termice ale temperaturii, ca si o tromboza arteriala declansata pe o placa ateromatoasa. Debutul gangrenei poate fi brutal si dureros, ca in cazul unei embolii arteriale, sau se poate instala lent. in acest caz durerea de debut poate fi absenta. in aceste cazuri, gangrena poate fi depistata prin aparitia unei flictene, urmata de o coloratie albastra-cenusie sau chiar neagra. Poate aparea infectia care agraaza evolutia gangrenei. Infectia produce durere si modificari inflamatorii locale cu leziuni exudati. In absenta infectiei, gangrena diabetica este nedureroasa. In profilaxia gangrenei diabetice se vor lua masuri de ingrijire speciala a picioarelor. Este contraindicata aplicarea caldurii pe gambe si picioare fara controlul termic cutanat corespunzator, caci intrebuintarea nejudicioasa a caldurii este cauza cea mai frecnta de declansare a gangrenei; aceasta se datoreaza cresterii meolismului fara marirea corespunzatoare a irigatiei sangvine.
O masura profilactica eficienta este ocluzia noasa intermitenta. in acest scop, se fixeaza deasupra gambelor o manseta care este umflata cu aer pana la o presiune de 70-80 mmHg, impiedicand intoarcerea noasa timp de unu-trei minute, dupa care se permite un repaus de aceeasi durata. Tratamentul trebuie continuat timp de una-doua orc in fiecare zi, dar este contraindicat in cazurile cu insuficienta noasa.