Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei, trecand peste doua articulatii (este biarticular) (. 137).

Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal).

Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotica (laba de gasca sau pes anserinus- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei muschi: croitor, gracilis, semitendinos.

Inervatie: ram din nervul femural.

Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor al gambei

pe coapsa.

M. CVADRICEPS

Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al corpului, fiind principalul extensor al gambei (. 138). Este compus din:

dreptul femural

vastul medial

vastul lateral

vastul intermediar

Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.

Origine

m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara (SIAI) si deasupra acetabulului

m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza laterala a liniei aspre

m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei)

m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare femurale.

Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce inglobeaza rotula (prin intermediul ligamentului patelar).

Inervatie: nervul femural

Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta atat in dinamica articulatiei genunchiului (muschiul in intregime) cat si in statica sa (stabilitatea activa a genunchiului). Muschiul drept femural (biarticular) actioneaza atat asupra articulatiei genunchiului cat si asupra articulatiei coxofemurale.

Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin:

extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea tuturor componentelor, fiind practic de neinlocuit de un alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare decat a tuturor flexorilor la un loc.

prin contractia statica, transforma membrul inferior intr-o coloana rigida necesara sprijinului in mers (alergare) si a statiunii verticale, de unde si dezvoltarea mare a cvadricespului;

prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu ceilalti muschi ai triplei extensii, intervenind in toate miscarile in care genunchiul si intregul membru inferior in prealabil flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical impotriva gravitatiei (ridicare din sezand, ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat);

prin contractie dinamica (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza, in mers, luand punct fix proximal; in faza pasului urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului.

Actiunea asupra articulatiei coxofemurale

In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand:

flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66);

abductia si rotatia externa a coapsei (secundar).

cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia coapsei pe bazin (coapsa este dusa dinapoi- inainte din faza pasului posterior in cea a pasului anterior, urmata de extinderea brusca a gambei, deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei;

cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand balansarea sa in sagital.

Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza impotriva greutatii corporale, facand dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.

Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si triceps sural.

MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)

Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul femurului si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai dezvoltati in partea superioara unde se suprapun in trei uri, formand o piramida triunghiulara neregulata, cu baza sus si varful in jos, la nivelul epicondilului medial femural (. 139, 140).

Sunt dispusi in trei uri:

ul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis

ul mijlociu: m. adductor scurt

ul profund: m. adductor mare.

M. PECTINEU

Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui) (. 139).

Insertie: linia pectineala a osului femur.

Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator

Actiune:

flexor al coapsei pe bazin

adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului).

M. ADDUCTOR LUNG

Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului

Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:

adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului)

participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei)

M. GRACILIS

Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si singurul care depaseste articulatia genunchiului (muschi biarticulari) (. 139, 140).

Origine: ramul inferior al osului pubis.

Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes anserinus)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:

flexor si adductor al coapsei;

flexor si rotator intern al gambei.

M. ADDUCTOR SCURT

Origine: ramul inferior al osului pubis

Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului.

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei (. 139, 140).

M. ADDUCTOR MARE

Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii

Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal).

Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului.Dupa directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei portiuni:

portiunea superioara (bine individualizata);

portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta);

portiunea inferioara (cea mai posterioara si mai groasa, intinsa de la tuberozitatea ischiatica la tuberculul adductorilor).

Inervatie: ramuri din nervii obturator si ischiatic.

Actiune:

adductor al coapsei (cel mai puternic);

extensor al coapsei- singurul extensor din grupul medial, datorita faptului ca actioneaza inapoia axului transversal al articulatiei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea ischiatica;

rotator extern al coapsei (prin portiunile mijlocie si superioara);

rotator intern al coapsei (prin portiunea inferioara).

Sinteza actiunii adductorilor

Priviti in ansamblu, cei cinci adductori au un rol de maxima importanta atat din punct de vedere dinamic cat si static. Rolul dinamic rezida in a face adductia membrului inferior aflat in abductie, iar secundar, are rolul de flexor si extensor al coapsei pe bazin. In mers si alergare, contractia adductorilor contribuie la miscarea inainte si inapoi a membrului oscilant.

Rolul static consta in stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un control constant al pozitiei pelvisului.

MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings)

Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna pe tuberozitatea ischiatica si insertie pe oasele gambei.

A B

Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar flexori asupra genunchiului (rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda).

M. BICEPS FEMURAL

Situat in partea postero-laterala a coapsei.

Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei aspre (capul scurt).

Insertie: capul fibulei.

Inervatie: nervul ischiatic

Actiune:

extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)

flexor al gambei

flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele capete).

rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin.

M. SEMITENDINOS

Este situat in partea postero-mediala a coapsei

Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural).

Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul si gracilisul.

Inervatie: ramuri din nervul ischiatic.

Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.

M. SEMIMEMBRANOS

Este situat mai profund decat m. semitendinos.

Origine: tuberozitatea ischiatica.

Insertie: condil medial tibial.

Inervatie: ram din nervul tibial

Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m. semimembranos este mai puternic.

Sinteza actiunii muschilor ischiogambieri

Sunt extensori in articulatia coxofemurala, intervin in statiunea verticala si mers, mentinand rectitudinea trunchiului pe membrul de sprijin, iar pe membrul oscilant, realizand semiflexiunea gambei pe coapsa, rezulta scurtarea membrului si, deci, usurarea pendularii inainte (. 143).

	A.		B.

MUSCHII GAMBEI

Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata mediala si marginea anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera), raman neacoperite de musculatura (. 144). Acesti muschi se impart in trei grupe:

Grupul anterior

m. tibial anterior;

m. extensor lung haluce;

m. extensor lung degete;

al III-lea peeronier.

Grupul lateral

m. peronier scurt;

m. peronier lung.

Grupul posterior

ul superficial:

m. triceps sural(gastrocnemian si sural );

m. tari

ul profund:

m. tibial posterior;

m. flexor lung haluce;

m. flexor lung degete;

m. popliteu.

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI

M. TIBIAL ANTERIOR (GAMBIERUL ANTERIOR)

Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii (. 145).

Origine: fata laterala a tibiei si membrana interosoasa.

Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune:

flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in locomotie:

la nivelul membrului de sprijin- trage gamba inainte;

la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand scurtarea membrului, necesara pendularii;

prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei;

este si rotator si adductor intern al piciorului;

M. EXTENSOR LUNG HALUCE