Daca nu neam hrani,corpul nostru n-ar functiona.Si pentru ca toi trebuie sa ne hranim, nu putem fi indiferenti la sanatatea noastra aflata in stransa legatura cu tipul hranei. Numai ca la sanatate ne gandim, din pacate,abia cand apar boliie.Atunci suntem constransi sa ne fim atenti ce anume si cat mancam.
Majoritatea oamenilor isi cauta sanatatea in injectii si in lete. Dar le este greu sa accepte ca obisnuintele noastre de hranire nesanatoasa sunt vinovate de aceste boli. Pornind de la sanatatea fizica, foarte importanta este o alimentatie variata, miscare, odihna suficienta, aer proaspat si cel mai valoros echilibrul sufletesc. Daca cineva va respecta toate prescriptiile unei alimentatii sanatoase dar in schimb se va imbolnavi sufleteste la gandul ca nu a respectat ad literitm totul, atunci reteta" nu-si atinge tinta. Lucrurile trebuie sa decurga normal, sa intre in reflex, fara a face din asta preocuparea nostra de zi cu zi.
Daca omul ar deveni constient ca este mai mult suflet decat trup, si ca acesta din urma nu reprezinta decat instrumentul sufletului sau spiritului supraordonator, atunci ar deveni limpede ca totul porneste de la factorul suflet. Sa ni-l cladim asadar, incepand chiar cu alimentatia!
Persona care si-a format reflexul actiunilor sau interventiilor la nivel spiritual nu va neglija sanatatea trupului si va veghea la armo nia dintre corp si suflet. Daca acest echilibru sufera o modificare, atunci orice tulburari de sanatate vor fi mai bine invinse daca trupul va primi sprijin din afara printr-o alimentatie vegetariana si un mod de viata rational.
Noi, oamenii, nu suntem masini care functioneaza de la sine si folosesc drept combustibil hrana si aerul, ci o statie de tranzit a nenumarate efluvii vitale care, o data cu trecerea prin noi, sufera si ele transformari. Cel care vede" toate aceste lucruri va vorbi de energii pe care le avem la indemana sau pe care le putem exploata. Structura trupului nostru joaca aici un rol important si componenta depinde in mare masura de alimentatie. Totul se afla in interdependenta si vointei umane ii este dat sa poata interveni. intelegerea, cu limitele sale, poate sa accepte o situatie numai prin excluderea alteia. Barierele sale nu pot fi impinse mai departe.Aici intervine spiritul treaz care ii poate aduce omului reprezentarea situatiei concrete.
Foarte important este ca sa avem in vedere tot timpul cele doua functii de baza ale alimentatiei: construirea trupului si mentinerea lui. in plus, hrana ne produce si placere. Mancarea nu este numai necesara ci, pentru omul sanatos, chiar si o bucurie.
Hrana naturala arc la baza ideea ca, daca ne place ceva. atunci acel ceva este sanatos. Dar de cand industria a inceput sa produca diverse alimente,armonia naturala sa pierdut.
Una dintre principalele greseli de alimentatie este cantitatea. Se mananca prea mult. Cantitatea alimentelor trebuie sa fie potrivita pentru activitatea fizica pe care o desfasurati. Trebuie pastrata tot timpul o proportie reala intre a lua si a da.
De exemplu, dupa o zi agitata, seara, se incarca stomacul pentru o linistire din punct de vedere nervos. Procedeu foarte gresit pentru ca tocmai seara se recomanda mancare mai putina. Se spune ca lichidele si mancarea tin trupul si sufletul impreuna. Dar noaptea sufletul se desprinde partial de trup, pentru a acumula energii din alte regiuni. Aceasta destindere este ingreunata de un corp impovarat de mistuire. Dimineata persoana in cauza se trezeste nerefacuta, asa cum ar trebui sa fie dupa o noapte de somn. Destinderea sufletului este total suprimata daca omul nu are un somn adanc, a-jungandu-se astfel cu timpul la grele probleme sufletesti si trupesti.
Zaharul nu este numai un aliment ci si o sursa de placere, trans-formandu-se in dependenta. Problema este ca el nu contine nici o substanta nutritiva, dimpotriva, la descompunerea lui, se consuma atat de importanta vitamina B. Zaharul se comporta ca un adevarat consumator de calciu. Slabeste oasele, dauneaza coloanei si ataca dintii din interior. Periuta de dinti nu mai poate face mare lucru daca se consuma zahar. Deosebit de periculos actioneaza zaharul in combinatie cu faina alba. Deoarece in industria de panificatie, la inceputurile ei, nu se stia prea mult despre straturile nutritive ale bobului de cereale,in procesul de obtinere a fainei, straturile exterioare ale bobului au fost indepartate. S-a obtinut faina alba, partea componenta a multor produse de panificatie foarte fine.Astazi, valoarea prelucrarii intregului bob de cereale si-a recapatat locul dar au ramas obisnuintele vechi. Faina alba nu contine vitamina B iar in combinatie cu zaharul actioneaza ca o adevarata otrava. Cine se hotaraste sa renunte la zahar, in scurt timp va constata ca acesta este prezent aproape in toate alimentele.
Zaharul ataca mucoasa stomacala (cine are ulcer trebuie sa renunte total la alimentele dulci) si deranjeaza viata bacteriologica a intestinului.

Toate substantele extrase prin procedee chimice cum sunt: zaharul, nicotina, cofeina, alcoolul, cocaina, morfina, conduc la dependenta iar din punct de vedere nutritiv nu au valoare.
Aici ar trebui amintit faptul ca cea mai buna hrana este cea provenita din locul tau de origine. Natura ni le ofera si produsele care se obtin din pamantul tarii tale nu cresc intamplator acolo. Comertul international ca si mijloacele de congelare sau pastrare nu pot fi un avantaj daca ne gandim la prospetimea marfurilor. Aprovizionarea cu fructe din zonele mediteraneene, recomandate ca bogate in vitamina C, n-au contribuit la ameliorarea racelilor insotite de infectii, ci poate la agravarea lor.
Pe lista alimentelor daunatoare sanatatii se afla grasimea. Pana mai acum catva timp nu se putea face deosebire intre tipurile de grasimi. Astazi s-a studiat in amanunt influenta acizilor grasi esentiali asupra respiratiei celulelor si favorizarea cancerului de catre acestia.
Un alt factor favorizam pentru cancer este acidul lactic. Cine este amenintat de acesta boala trebuie nu numai sa ceara sfatul medicului, ci sa se intereseze in acelasi timp si de o alimentatie potrivita.
Foarte importanta este ideea ca daca trisam" natura din care facem parte (aici e vorba de aer si hrana) atunci fizic ne vom instraina de noi insine si, mai devreme sau mai tarziu, aceasta si are va avea consecinta.
Sa nu credeti ca prin aceasta indemn pe cititorii acestor notite sa devina toti vegetarieni. Obisnuinte create de-a lungul secolelor nu se pot elimina deodata si, in plus, ar putea aparea surpriza ca organismele sa raspunda chiar negativ unui astfel de regim. As recomanda insa ceva mai multa chibzuinta in dramuirea cantitatii de zahar, a fainii sau a carnii pe care le consumati. Va asigur ca efectele nu vor intarzia si curand veti constata un confort fizic si psihic pe care in alte conditii nu le-ati fi at.