Originile alimentatiei terapeutice - prevenirea sau tratarea bolilor prin regim si
suplimente alimentare - dateaza cel putin de pe vremea civilizatiei Egiptului Antic. Unele dintre scrierile lor, din jurul anului 1500 i.e.n. se refera la regimurile alimentare indicate in diferite boli. Marele medic grec Hippocrates (circa 460 -377 i.e.n.) este nu numai "parintele medicinei", ci si "parintele alimentatiei echilibrate". Una dintre cele mai semnificative maxime ale sale "Mancarea sa-ti fie si medicament" rezuma clar accentul acestei miscari privind rolul alimentatiei in controlul bolilor.
Una dintre cele mai vechi cercetari stiintifice asupra rolului substantelor nutritive a fost facuta in 1753 de medicul scotian, doctorul James Lind. El a descoperit ca citricele pot preveni scorbutul, desi substanta activa (
acidul ascorbic sau vitamina C) nu a fost identificata pana la inceputul .secolului XX. O alta descoperire de pionierat, la inceputul anilor 1800, a fost importanta calciului din
alimentatie in procesul de crestere a oaselor. "Factorii nutritionali" au fost numiti
vitamine in 1911 de catre Casimir Funk si ultimii ani au fost martorii unei explozii de studii stiintifice privind efectele vitaminelor, ale sarurilor
minerale si ale altor substante nutritive asupra proceselor fiziologice. Personalitati care au creat emulatie - Abram Hoficr si Linus Pauling - au confirmat diferitele binefaceri importante pentru sanatate ale alimentatiei, nu numai in prevenirea bolii, ci si in tratamentul acesteia: vitamina A/beta caroten pentru tratamentul bolilor de piele. vitamina D pentru unele forme de cancer, magneziu! pentru, anumite tipuri de
durere cardiaca,
uleiurile de peste pentru
artrita si multe altele. In ultimul deceniu, cercetarea a eluat intr-o asemenea masura incat acum, intr-un singur an. se fac mai multe descoperai stiintifice importante privind
nutritia si boala decat in oricare secol antei j
Guvernul federai a silit dozele zilnice recomandate - RDAS pentru majoritatea vitaminelor si
mineralelor cunoscute. RDAS sunt doze medii destinate sa previna aparitia unei boali de
nutritie si nu neaparat sa imbunatateasca sanatatea. Cu cateva exceptii, substantele nutritive esentiale nu sunt produse in organism si trebuie obtinute din alimente sau din suplimente. Multi nutritionisti si dieteticieni afirma ca majoritatea americanilor nu obtin in mod obisnuit suficiente substante nutritive numai din alimentele ingerate zilnic si ca ei ar beneficia mult printr-o suplimentare. in plus, stadiile au aratat ca bolile sau anumite leziuni pot face sa creasca neia organismului de anumite substante nutritive.
Asa-numitele vitamine si suplimente naturale prezinta fata de preparatele comerciale conventionale unele deficiente minore, dar care merita a fi semnalate. Cateva vitamine, cum ar fi vitamina E, difera usor in forma naturala fata de cea produsa prin sinteza. Cercetarile nu sunt complete, dar exista unele indicii ca forma naturala ar putea prezenta avantaje din punctul de vedere al unor factori ca biodisponibilitatea, proportia in care substanta nutritiva patrunde in fluxul sangvin si este transportata catre toate organele, in cele mai multe cazuri, totusi, producatorii de subsiituenti folosesc aceiasi compusi derivati prin sinteza ca principal ingredient pentru fabricarea letelor naturale si conventionale. Cu toate acestea, ele, suplimentele, se pot deosebi semnificativ prin celelalte ingrediente care intra in componenta letei, cum ar fi agentii de conservare si liantii. in general, produsele naturale nu contin coloranti, arome sau edulcorand artificiali si nici lianti sau conservanti chimici. In unele cazuri, produsele sunt astfel preparate incat sa fie strict de origine vegetala, de exemplu prin substituirea gelatinei de origine animala folosita la capsule.
Cu exceptii minore (cum ar fi letele de potasiu mai mari de 99 mg), nu este neie de reteta de la medic pentru a cumpara vitamine, minerale si alte microelemente nutritive. Ele sunt disponibile in farmacii, in magazinele de alimente naturale si pot fi comandate prin posta.
Dozele mari din anumite vitamine (in special cele liposolubile , cum ar fi
vitaminele A si D), luate perioade indelungate de timp, pot produce efecte nedorite. De asemenea, dozele mari de suplimente trebuie evitate de femeile gravide, de copin mici si de persoanele cu anumite boli. Nivelurile de suplimente recomandate in aceasta sectiune sunt sigure si netoxice pentru majoritatea oamenilor. Totusi, unele dintre recomandari pot prezenta anumite riscuri. De exemplu, recomandarea frecvent intalnita de a lua 2 - 5 g pe zi de vitamina C, pentru ca ajuta la vindecarea ranilor precum si pentru alte actiuni binefacatoare ale sale, nu trebuie urmata de femeile gravide, deoarece vitamina C, in aceasta doza, poate proca un art spontan. Este cel mai bine sa discutati intotdeauna cu un medic, daca aveti o situatie speciala de sanatate sau nu aveti certitudinea unui program de suplimentare corect aplicat.*
Unele vitamine si suplimente naturale sunt destul de luminoase. Le puteti pisa si inghiti sub forma de pulbere sau puteti adauga praful astfel obtinut in baumra dumneaastra preferata pentru a ie lua mai usor.