TREI FRATI PATATI
Viola tricolor Fam. Violaceae.
Denumiri populare: barba-imparatului, buruiana de spurcaciune, buruiana de noua daruri, catifelute, caltunasi de camp, carligei, corosica, flori-domnesti, fratiori, ghizd, lamaioara, malcez, m 525b18f aschioare salbatice, micsunele, pansele-salbatice, panselute, puizea, sora cu frate, tamaioara, topirasi, toporasi, viorea.
In traditia populara: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra tusei si pentru curatirea sangelui.
Toata ta se folosea ca diuretic depurativ si expectorant. In unele sate se fierbea cu prune uscate si se lua contra durerilor de stomac.
Decoct se folosea si la spalaturi pentru leucoree. Era un leac frecvent pentru afectiunile dermatologice.
Radacina se dadea la copin mici sa o roada pentru a le creste dintii.
Compozitie chimica: se intrebuinteaza partile aeriene (Herba Violae tricoloris sau Herba Jaceae sau Herba Trinitas), contine: saponine triterpenice, rutina, alcaloizi, violina, heterozida, salicilat de metil, pigmenti antocianici, vitaminele C, A, tanin, beta-caroten, gume.
Actiune farmaceutica: expectorant fluidificand secretiile bronhice, emolient, colagog, creste diureza si dreneaza bila, diuretic, depurativ, laxativ, antialergic.
Intra in componenta ceaiurilor depurativ si pectoral nr 2.
Se
foloseste la urmatoarele afectiuni:
Preparare: o lingurita de ta se va pune la 250 l apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se vor consuma 3 ceaiuri pe zi.
-4 lingurite de ta maruntita se va pune la 250 l apa clocotita si se acopere pentru 10 minute. Din acest ceai dupa strecurare se va consuma cate o lingura la 3-4 ore.
-Praf de ta uscata obtinut cu rasnita de cafea se va lua cate un varf de cutit de trei ori pe zi. Se tine sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite.
-Tinctura din 50 g de ta macinata. Se pun cu 250 l alcool alimentar de 70˚. Se tin timp de 15 zile la temperatura camerei agitandu-se des. Se strecoara si se pun in sticle mai mici la rece. Se va lua cate 10 picaturi-l lingurita de 3 ori pe zi in afectiunile de mai sus, diluate cu putina apa.
brusture, cimişir, iederă, lăsnicior, rostopască. salcie, săpunariţă, ştevie de grădină; lichior din 1 g biclorură de mercur, 1 litru apă [...] |
POCHIVNIC Asarum europaeum Fam. Aristolochiaceae. Denumiri populare: buba inimii, buruiana frigurilor, buruiana de atac, chiparus, chiperul l [...] |
VINARITA Galium odorata.Fam. Rubiaceae. Denumiri populare: asprisoara, buruiana muschiului, buruiana de perit negru, cucuruz de padure, dumbro [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre tratarea bolilor prin plante |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |