Sapunarita

SAPUNARITA

Saponaria officinalis. Fam. Caryophyllaceae.

Denumiri populare: basica de ali din vant, berbecei, buruiana alba, ciuin, iarba de saponit, floare de sapun, floarea calugarului, floarea studentului, flori albe, flori balai, flori de parfum, flori de taietura, grozdica, juni, odogaci, rupturi de mal, saponel, sapuna 232i83c si, sapunel, sapunul calului, sapunul popii, soponarita, spumarita, vacarita.

In traditia populara: radacina tei se folosea la spalatorii pentru scoaterea petelor de grasime de pe haine, la fabricarea sapunurilor, pentru spalarea rufelor de matase. Varfurile florale, frecate in mana, cu apa fac sapunele si se pot intrebuinta la spalat.

Babele dadeau decoctul de sapunarita pentru curatirea sangelui. A avut variate intrebuintari in medicina populara.

Compozitie chimica: se intrebuinteaza farmaceutic partile subterane (Radix Saponariae rubrae) saponine de natura triterpenica cca 5% (saporubina sau acid saporubinic sau sapotoxina, etc.) care prin hidroliza pun in libertate gipsogeina, acid glicolic si gliceric, zaharuri reducatoare, un flavonozid; saponarina, prezent in partile aeriene ale tei si care prin hidroliza da glucoza, saponaretina si vitexina; substante albuminoide, grasimi, saruri minerale, etc.

Actiune farmaceutica: datorita saponozidelor de natura triterpenica are actiune puternic iritanta asupra tesuturilor, expectorant, diuretic, diminueaza tensiunea superficiala, modifica permeabilitatea membranei celulare si mareste secretiile lichide.

Mareste secretiile biliare si alte secretii digestive.

Saponozidele in general au actiune toxica, combinandu-se cu colesterolul din membrana hematiilor, ducand la hemoliza puternica in functie de doza.

In doze mari opresc cordul in sistola. Produc varsaturi si diaree.

Favorizeaza absorbtia altor toxine. Aceasta actiune este mult redusa in stomac unde, din cauza aciditatii sucului gastric, saponozidele sunt hidrolizate, sapogenina rezultata, fiind insolubila, nu mai este activa.

Pulberea de radacina este puternic iritanta asupra mucoaselor nazale si conjunctivale.

Aplicata local produce stranut si conjunctivita.

Indicatii interne se refera la proprietatile expectorante dar in cantitati bine dozate sub forma de infuzie, extract fluid, tinctura sau sirop.

Intra-rectal este util in afectiuni parazitare.

Se foloseste la urmatoarele afectiuni: abcese, acnee, alopecie, bronsite, dermatoze cronice, dischinezii biliare, eczeme, edeme ganglionare, eruptii tegumentare cronice, faringite granuloase, furunculoza, herpes, oxiuraza, plagi, psoriazis, ulceratii, viermi intestinali, zona-zoster.

Preparare: intern- macerare: o lingurita de radacina maruntita se va pune la 250 ml apa la temperatura camerei. Se va lasa de seara pana dimineata. Se strecoara si apoi se va bea cu inghitituri mici in cursul unei zile.

-decoct- 2 lingurite de radacina maruntita se va pune la 250 ml de apa rece, apoi se va fierbe timp de 20 de minute. Se vor lua 3-4 linguri pe zi.

Extern- pentru oxiuri se fac bai de sezut cu decoct si clisme.

Atentie! Nu se supra dozeaza, se va taia in bucatele mici, nu se face praf, deoarece pulberea este foarte iritanta pentru nas. Din ea se facea vestitul praf de stranutat.