Aceste alge se gasesc din abundenta pe coasta Atlanticului, din nordul Norvegiei pana la Gibraltar, si pe coasta orientala a Americii de Nord.
Partile utilizate: talul.
Principalii constituenti: mucilagiu (70 - 75 %), caragenina, iod, brom, saruri
minerale (sulfat de sodiu si de calciu), acizi aminati, galactane, ergosterol (provitamina D).
Proprietati: emolient, laxativ, expectorant, reconstituent.
Indicatii: Uz intern:
- bronsite, pneumonii, gripa, tuse, afectiuni ale tubului digestiv (enterite, diarei, dizenterie),
constipatie cronica, obezitate,
insuficienta glandulara, deficiente organice, limfatism. scrofuloza, rahitism, slabiri.
Uz extern:
- blefarite, conjunctivite, ginite, metrite.
Modul de folosire:
Uz. intern:
- decoct: o lingura de tal la 1 litru de apa, se fierbe pana capata consistenta unui gel din care se bea ori de cate ori este nevoie;
-
lapte fortifiant: 1 litru de lapte, 5 g de tal de alge rosii, 30 g zahar, 1,5 g scortisoara se amesteca, se fierb 10 minute si se strecoara prin presare;
-jeleu (dupa o reteta din Codex), siropuri, paste pectorale, pastile;
- in stare proaspata in salate (se spala, se scurg cate minute, apoi se taie fin si se adauga la salate cate o lingurita de persoana).
Uz extern:
- decoct: folosit in
cataplasme pe ochi, in blefarite, conjunctivite;
- spalaturi ginale in ginite, metrite.
N.B. Incompatibilitati: stejar, cola, nuca galica, nuc, sclipeti, taninuri, tanati. Sinergice: tele mucilaginoase: lumanarica, mac rosu,
nalba mare, muschi cret, seminte de in, nalba, parachernita, par, podbal, toporas. Contra
obezitatii se folosesc si alte alge marine, ca iarba de mare.