|  
 Acest sistem de stuparit este practicat
  in special de apicultorii cu efective reduse de familii de albine, amatori,
  precum si de apicultorii a caror stupini sint amplasate intr-o
  zona caracterizata prin cel putin doua culesuri de
  nectar, salcam si tei, salcam si floarea soarelui, salcam si
  faneata sau mana.   Avantajele
  practicarii stuparitului stationar sunt: cheltuieli mai mici
  (nu sunt cheltuieli de transport la masivele melifere), posibilitatea
  folosirii stupilor cu volum mare, posibilitatea organizarii in
  conditii optime a selectiei si ameliorarii albinelor,
  prelungirea duratei de exploatare a stupilor si inventarului apicol care
  nu se degradeaza prin transport, posibilitatea efectuarii si a
  altor activitati aducatoare de venit (pomicultura,
  legumicultura, viticultura, etc.).
 Dintre dezavantaje ar fi posibilitatea
  calamitarii principalelor culesuri de nectar din suprafata razei
  economice de zbor a albinelor culegatoare (seceta, grindina, etc.)
  si, deci, nerealizarea productiei de miere in sezonul apicol
  respectiv.   Sistemul
  de intretinere a familiilor de albine in stupi amplasati in
  pavilioane fixe consta in adapostirea stupilor in paviloane special
  amenajate construite din caramida sau scanduri, sub forma unei
  incaperi cu o deschidere longitudinala spre care sunt indreptate in
  afara urdinisurile stupilor, acestia fiind asezati
  unul langa altul, pe stative si vopsiti in culori diferite
  (cel putin peretele frontal) pentru evitarea ratacirii
  albinelor.
 In afara de incaperea in care sunt
  amplasati stupii pavilionul dispune si de alte camere, de
  odihna pentru apicultor, de stocare a fagurilor de rezerva, de
  reparatii a utilajului apicol, etc. Din pasiune pentru albine multi
  apicultori cu simtul artistic dezvoltat au realizat asemenea
  constructii, cu tenta  artistica, frecvent intr-un peisaj pitoresc.  Dintre
  avantajele folosirii pavilioanelor fixe ar fi posibilitatea examinarii
  familiilor de albine in orice conditii de vreme, chiar si pe
  ploaie, stupii fiind la adapost, durata de viata mai mare a
  stupilor, lemnul din care sunt construiti fiind protejat de ploaie deci
  putrezeste mai greu, posibilitatea folosirii stupilor cu volum mare,
  etc.
  Ca
  dezavantaj ar fi costul ridicat al ridicarii si intretinerii
  acestor constructii, dependenta de conditiile locale de cules,
  spatiul redus de examinare si manipulare a coloniilor de albine.
  Sistemul
  de stuparit pastoral a
  aparut ca urmare a necesitatii valorificarii superioare a
  resursele de nectar din cat mai multe zone bioapicole, prin deplasarea
  rapida a familiilor de albine de la un cules la altul. Se practica
  astfel o apicultura moderna, dinamica, de maxima
  eficienta, productiva si economica. In cadrul
  stuparitului pastoral se poate practica intretinerea familiilor de
  albine in stupi amplasati pe vetre de stupina temporare
  sau in stupi amplasati in pavilioane mobile.
   Stuparitul
  pastoral cu stupii amplasati pe vetre de stupina temporara este
  practicat, datorita efecientei sale si productiilor de
  miere ridicate care se obtin in urma practicarii lui, atat de
  apicultorii amatori cat si de cei semiprofesionisi si profesionisti.
 
  De toamna, cand albinele intra la iernat,
  pana primavara, la inceperea infloririi lilor de pomi
  fructiferi si a rapitei, familiile de albine sunt amplasate pe
  vetrele de iernare, care sunt ferite de vanturi si curenti reci
  si permit urmarirea indeapoape a dezvoltarii coloniei de
  albine. Odata cu inflorirea culturilor melifere de rapita
  stupii se incarca in diferite mijloace de transport (camioane, remorci,
  vagoane, platforme mobile descoperite - solutie moderna, cu
  incarcarea cu macaralele fixate de camion si motostivuitoarele)
  si se deplaseaza la aceste culturi pentru valorificarea nectarului
  si mierii,iar la destinatie se
  aseza pe paleti.
  Culesurile timpurii la pomi fructiferi si
  rapita dezvolta puterea coloniei pentru valorificarea
  urmatorului cules, cel mai important din an, cel de salcam (I si
  II). Dupa ce acest cules s-a sfarsit, familiile de albine pot fi
  deplasate la urmatoarele culesuri, de zmeura, faneata,
  mana si zburatoare in zona montana, la coriandru, tei
  si floarea soareui in zona colinara si de stepa precum
  si in zona inundabila a Deltei Dunarii in lunile septembrie
  si octombrie, pentru valorificarea cuesurilor tarzii, dupa care
  stupinele se retrag din nou pe vetrele de iernare unde raman pana
  in primavara urmatoare. In functie de ul de productie
  elaborat de fiecare apicultor in parte si de posibilitatile de
  transport, stupii pot fi deplasati la toate culesurile amintite sau
  numai la unele dintre ele.
  In
  orice conditii (cu exceptia cazurilor de calamitare, inghet,
  ploi reci si de durata) se obtin, prin practicarea acestui tip
  de stuparit, sporuri de productie insemnate. Acesta este
  principalul avantaj al stuparitului pastoral. Totusi, ca si
  dezavantaj, se poate mentiona costul destul de ridicat al transportului.
   Stuparitul
  pastoral cu stupii amplasati in pavilioane mobile este o alta
  modalitate de practicare a stuparitului, cu mutarea coloniilor la
  culturile agricole entomofile, aparuta din necesitatea de a
  actiona rapid si eficient pentru mutarea stupinilor de la masivele
  melifere, in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare, pentru
  protejarea familiilor de albine impotriva efectelor imediate si
  remanente ale substantelor toxice folosite la stropiri. Transportul stupilor
  se face in pavilioane mobile inchise precum si in rulote apicole special
  destinate acestui scop.
   Ca avantaje ale practicarii acestui tip de
  stuparit ar fi: mobilitatea ridicata prin deplasarea rapida a
  pavilionului sau a platformei de la un masiv melifer la altul, reducerea
  cheltuielilor si a efortului de incarcare-descarcare a
  stupilor pe mijloacele de transport, marirea duratei de folosire a stupilor
  ca urmare a protejarii acestora in incinta inchisa a pavilionului,
  crearea primavara a unor conditii bune de dezvoltare a familiilor
  de albine prin protejarea acestora in pavilion de curentii de aer reci
  si vanturi si economisirea spatiului necesar pentru
  asezarea stupilor.
  Folosirea
  pavilioanelor prezinta si unele dezavantaje cum ar fi spatiul
  ingust din pavilion, incalzirea excesiva a interiorului
  pavilionului in zilele toride de vara precum si fenomenele de
  ratacire al albinelor culegatoare si de furtisag
  care pot aparea din cauza proximitatii, la distanta
  mica, a stupilor. Cu toate aceste dezavantaje, folosirea pavilionelor
  si a platformelor aduc un plus important in productia de miere
  si polen, de aceea practicarea stuparitului pastoral este, aproape
  in toate cazurile, recomandata.
 |