Perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare
Catre sfarsitul culesului principal (sfarsitul lunii iulie), puterea familiei de albine incepe sa scada. treptat, ajungand la 50% fata de inceputul primului cules principal.
Incepand cu prima decada a lunii august, perioada
in care se inregistreaza scaderea simtitoare a culesului,
adeseori incetarea acestuia, activitatea de zbor a albinelor precum si
intensitatea cresterii puietului se reduce vizibil, totodata
inregistrandu-se o mortalitate mare in randul albinelor. Albinele care
raman sunt foarte uzate, matca incetineste mult ouatul si
albinele alunga trantorii din cuib. Aparitia
culesurilor tarzii, de nectar si polen, in aceasta perioada,
stimuleaza ponta matcii insa intensitatea cresterii
puietului nu atinge nivelul din vara. Treptat, albinele care au
participat la culesurile de vara, pier.Albinele ce
eclozioneaza in perioada august-noiembrie sunt albinele care vor ierna. Ele traiesc intre 7 si 8 luni. Albinele
eclozionate in toamna vor ingriji si hrani puietul de primavara.
Desi au varsta calendaristica mare, aceste albine
sunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a
acestor albine se datoreaza faptului ca participa intr-o
mica masura la cresterea puietului si la activitatea
de cules nectar si polen, si datorita acumularii de rezerve
lipoproteice in corpul gras, in urma consumului intens de pastura. Cu
rezerve de hrana suficiente in stup si in organism, cu albine tinere,familia este pregatita sa intre in perioada
urmatoare.
Perioada
de iernare, a repausului de iarna
Pe masura racirii timpului, o data cu scaderea temperaturii sub 12C, ouatul matcii, cresterea puietului si zborurile inceteaza, familia de albine intrand in perioada de iernare, a repausului de iarna, care incepe de din octombrie-noiembrie si se termina in ianuarie-februarie, cand matca isi reia activitatea si in cuib apare puietul.
Scaderea
temperaturii su 12C la familiile slabe si 8C la familiile puternice
determina albinele sa
paraseasca fagurii laterali si sa se restranga pe
fagurii din mijlocul cuibului si sa formeze, in dreptul
urdinisului, ghemul de iernare, ce are o forma
apropiata unei sfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece
aceasta are suprafata minima raportata la un
volum maxim fiind astfel forma perfecta pentru conservarea temperaturii.
Albinele pe perioada iernii sunt active
si se organizeaza in intervalele dintre faguri, intr-o anumita
ordine ierarhica. Astfel, la
periferia ghemului sunt albinele mai in varsta, ce
stau mai aproape unele de altele si formeaza 'coaja
ghemului'. Aceste albine acopera complet intervalul
dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stand cu capul orientat spre
interiorul celulei si cu aripile putin ridicate, pozitie in care
raman nemiscate. Coaja ghemului are o grosime de 2,5-7cm, temperatura mentinandu-se
In functie de marimea populatiei familiei de
albine, perioada din an, temperatura exterioara si starea
cresterii de puiet, in ghem se realizeaza temperaturi diferite.
Astfel, de la incetarea pontei si a cresterii puietului si
pana la reluarea lor, in mijlocul ghemului se realizeaza temperaturi
maxime de 20C (la 0C temperatura exterioara) si pana la 25C
cand afara temperatura este foarte scazuta. Cand temperatura
exterioara ajunge aproape de 14C, spre sfarsitul lunii ianuarie,
inceputul lunii februarie, albinele se incep sa se miste mai activ,
produc caldura mai multa iar temperatura din ghem incepe sa
creasca. Daca in interiorul acestuia, cand se incepe cresterea
puietului, temperatura este de 34-35C, temperatura
cojii ghemului, a stratului extern de albine se mentine in jurul valorii
de 6-8C. Cat timp sunt in ghem, pe timpul iernii, albinele
incalzesc doar ghemul si nu interiorul stupului, diferenta de
temperatura dintre interiorul stupului si exterior fiind doar de
1-2C.
Producerea caldurii in timpul iernii se face pe seama
consumului de miere. Albinele se hranesc cu mierea si pastura
care se afla doar in fagurii ocupati de ghem. Ele se misca
in sus, pe faguri, apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea
de miere consumata de o familie normal dezvoltata pe timpul iernii
variaza intre 7 si 10kg. Odata cu
aparitia puietului, spre sfarsitul iernii, odata cu
cresterea temperaturii creste si cantitatea de hrana
consumata, iar familia intra in perioada inlocuirii albinelor
batrane, de toamna, cu cele tinere, de primavara.
Perioada
inlocuirii albinelor care au iernat
In perioada cuprinsa intre sfarsitul lunii ianuarie si inceputul lunii februarie, daca timpul este prielnic, familia de albine asigurata cu provizii de hrana suficienta si protejata de schimbarile bruste de temperatura, matca incepe ouatul.
Temperatura din
interiorul ghemului urca pana la 34-35C, creandu-se astfel
conditii optime pentru cresterea puietului. Pana
la zborul de curatire matca depune zilnic intre 20-l00 oua
zilnic.
Dupa efectuarea zborului si aparitia in natura a nectarului si polenului proaspat, de la tele melifere cu inflorire devreme si pomii fructiferi, ponta matcii se intensifica ajungand, in luna aprilie, la o medie de 1000 oua pe zi.
La sfarsitul lunii aprilie familia de albine este formata numai din albine eclozionate de curand.
Daca albinele care au iernat pot hrani doar o singura
larva, avand o capacitate de hranire a puietului foarte redusa,
albinele tinere, eclozionate primavara, pot hrani 2-3 sau chiar 4
larve. Datorita acestei capacitati mari de hranire a larvelor posedata de catre aceste albine tinere, a
disponibilitatii nectarului si polenului proaspat, a
intensificarii pontei matcii, ritmul de crestere, de dezvoltare
a familiei de albine se accelereaza, familia intrand in urmatoarea
perioada,
Perioada
de dezvoltare a familiei de albine
Pe masura ce vremea se incalzeste si in natura apare un cules de intretinere constant, activitatea de ouat a matcii se intensifica (depune peste 2000 de oua in 24 de ore), numarul albinelor care eclozioneaza il depaseste pe cel al albinelor batrane, epuizate, care mor, iar populatia familiei de albine creste in ritm alert. Dezvoltarea maxima a coloniei de albine se realizeaza in luna mai-iunie, in perioada de inflorire a salcamului. Concomitent cu cresterea capacitatii de secretie la albinele doici a hranei larvare, a laptisorului de matca, are loc si cresterea numarului acestor albine tinere. Daca la inceputul primaverii, pentru o albina doica reveneau 3-4 larve, catre sfarsitul primaverii se ajunge ca 3-4 albine doici sa hraneasca o larva. Se produce astfel un dezechilibru intre numarul de albine doici existente in colonie si numarul larvelor de ingrijit, e surplus de doici, care nemaiavand de lucru, de hranit larvele, isi consuma propriul laptisor produs, ceea ce determina dezvoltarea ovarelor acestor albine. Aceasta modificare de ordin fiziologic determina si modificarea comportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive si familia intra in frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale si de jos a fagurilor, in care matca depune oua, si hranesc mai putin matca care scade in greutate, devine mai usoara, apta de zbor.
Ouatul scade brusc
iar la putin timp dupa ce primele botci sunt
capacite, deci in preajma iesirii din botci a matcilor
tinere, matca batrana impreuna cu o parte din albine si
trantori parasesc stupul sub forma de roi. In a 9-a zi dupa
iesirea primului roi (roi primar), poate iesi al doilea roi (roi
secundar) care este mai mic decat precedentul si
are matca tanara, neimperecheata. De obicei albinele
tin captive matcile tinere in botci, pentru a le elibera pe rand, in
functie de plecarea roiurilor, ceea ce le face pe acestea sa
'cante', sa emita sunete repetate si ascutite ce
pot fi auzite chiar din afara stupului. Cateodata
insa albinele scapa nesupravegheate botcile, iar cu o data cu
roiul pleaca mai multe matci virgine. La o zi-doua
dupa roiul secundar poate iesi al treilea roi si peste o zi al
patrulea roi, roirea continuandu-se pana in momentul in care familia ce a roit va ramane cu mai putin de 1kg de albine.
Din cauza inactivitatii albinelor in perioada
premergatoare roitului, cat mai ales din cauza slabirii familiei de
albine prin divizare, tocmai in preajma sau in timpul culesurilor de
productie, roitul se soldeaza cu insemnate pierderi de
productie, fapt pentru care este considerat, de apicultorii comerciali, ce
urmaresc productia, un fenomen nedorit. Daca roitul coincide cu
perioada culesului mare (principal), recolta de miere este
pierduta aproape in totalitate. Culesul principal se refera
la inflorirea masiva a principalelor te melifere care ofera
productii ridicate de miere (salcam, tei, floarea-soarelui).
Pentru valorificarea integrala a culesului principal este necesar ca
familia sa aiba un numar mare de albine, intre 60000 si
80000 de indivizi, si sa fie tinuta in permanenta
in stare de activitate. Apicultorul trebuie sa ia
toate masurile pentru a mentine activa familia de albine pe
perioada culesurilor, sa se asigure ca aceasta este
sanatoasa, ca are spatiu suficient pentru depozitarea
nectarului si a polenului, pentru ponta matcii si sa evite,
prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei in frigurile roitului.
Sezonul de roire naturala dureaza, in
Odata cu terminarea culesurilor de productie, pe la sfarsitul lunii iulie, familia de albine intra, din nou, in perioada cresterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.
Baile pentru ochi se pot face numai cu o apa de calitate impecabila. In nici un caz nu se va folosi apa ce miroase a clor. Se procedeaza in felul [...] |
Spalarile cu musetel Va puteti mentine un par frumos, blond, pana la adanci batraneti, daca, dupa spalare, il clatiti cu infuzie de musetel. Planta [...] |
Acneea Pentru tratamentul acestui necaz", specific, in special, perjoadei pubertatii, exista mai multe retete cu plante medicinale. Urzica Urzic [...] |
Copyright © 2010 - 2025
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre apiterapie |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |