Cresterea reproducatorilor
Cresterea reproducatorilor vizeaza cresterea matcilor (reproducator femel) si a trantorilor (reproducator mascul). Pentru obtinerea unor productii ridicate de miere, polen, ceara, propolis, laptisor de matca sau apilarnil este important ca in stupina sa existe material genetic de calitate, matci tinere, selectionate, imperecheate cu trantori proveniti din suse valorase.
|
|
|
|
Cresterea matcilor
Atunci cand familia de albine roieste, albinele lucratoare construiesc numeroase botci de roire, in special pe marginile laterale si de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine in perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obtinerea matcilor tinere. Astfel, pe masura formarii botcilor si ajungerii lor la maturitate, acestea sunt taiate cu o bucata de fagure cu o zi sau doua inainte de eclozionarea matcii (botcile mature, din care matcile trebuie sa eclozioneze in curand se recunosc dupa culoarea lor mai inchisa si dupa culoarea capacelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros si ros partial). Botca de roire se detaseaza din fagure cu ajutorul unui cutit ascutit, preferabil incalzit, impreuna cu o bucata de fagure lata de 1-l,5cm si se altoieste pe un fagure, cladit, mai inchis la culoare,din care au iesit cateva generatii de puiet, de preferinta cu puiet capacit si coronita de miere in partea superioara , intr-o familie orfana sau roi artificial nou infiintat. Pentru a obtine botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrarii in frigurile roitului a acestei familii de la care se urmareste luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigura primavara devreme cele mai bune conditii de dezvoltare, de crestere a unui numar mare de puiet si albine tinere (hrana suficienta, cuib stramtorat pe cat mai putini faguri, pentru pastrarea unui regim termic adecvat, matca de 1an, stup protejat de curentii de aer). In a doua jumatate a primaverii (in luna mai), cand familia este in plina dezvoltare, cu multe albine tinere, se sisteaza introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului si se tine cuibul stramtorat. Aditional se intareste cu puiet capacit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, inghesuiala in stup, lipsa spatiului de depozitare a mierii si a celulelor goale necesare pontei matcii vor determina familia de albine sa intre in frigurile roitului si sa construiasca un numar mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi dupa necesitati. Din familia intrata in frigurile roitului pot fi luate botcile cu intreaga rama, nemaifiind necesara taierea lor, pentru formarea unui roi artificial, lasandu-se pe rama doar o botca sau doua, bine crescute de albine, restul botcilor distrugandu-se. Din botcile de roire se pot obtine matci cu abdomenul foarte bine dezvoltat si prolifice insa sunt roitoare, ca si familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare mostenindu-se din generatie in generatie. De aceea folosirea acestora in inmultire nu este recomandata, productia de miere sau polen putand fi compromisa de intrarea in frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de matci.
Atunci cand isi pierd matca in mod subit, pentru a-si creste o noua matca, albinele iau in crestere larve de varsta tanara si construiesc, de obicei pe mijlocul fagurilor, botci. Matcile care eclozioneaza din aceste botci au, de obicei, abdomenul triunghiular si sunt mai mici decat matcile provenite din botcile de roire. Albinele, atunci cand isi dau seama ca au ramas fara regina, se nelinistesc, se panicheaza, si hranesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate in crestere si larve de varsta mai inaintata decat cea optima pentru cresterea unei regine (mai mari de 12 ore). Din aceste larve se vor dezvolta matci inferioare din punct de vedere al calitatilor urmarite (prolificitate, productivitate, etc.) care, avand o varsta mai mare atunci cand au fost luate in crestere, vor ecloziona si mai repede si isi vor omori rivalele, adica matcile cu varsta potrivita, relativ de calitate.
. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calitati biololgice si productive deosebite. . Amputarea cu ajutorul unei forfecute a aripilor anterioare sau a unui picior din fata a matcii care trebuie schimbata din cauza varstei inaintate, dar fara sa se provoace ranirea sau strivirea unei alte parti anatomice vitale (cap, torace, abdomen) astfel incat matca sa-si poata continua ouatul in conditii normale. Din cauza acestei infirmitati aparente (matca nu se foloseste de aripi pentru depunerea oualor) albinele din familia respectiva hotarasc inlocuirea ei prin schimbare linistita. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor in care matca va depune oua, silita de lucratoare, apoi vor hrani din abundenta,cu laptisor de matca, larvele din aceste botci ca viitoarele matci sa beneficieze de conditii optime de dezvoltare inca de la inceputul cresterii. . La 10-l2 zile de la amputare se face un control la care se urmareste prezenta, numarul si pozitia botcilor. Cand botcile ajung la maturitate (12-l4 zile) se procedeaza la scoaterea (decuparea) botcilor si se formeaza tot atatia roi cate botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizeaza inca doi faguri cu puiet capacit, gata de eclozionare si miere, din aceeasi familie in care au crescut botcile, precum si o rama cu fagure artificial destinat claditului. Daca dorim sa producem in continuare botci crescute in conditii de schimbare linistita, lasam matca infima mai departe in stupul sau. Cuibul se completeaza cu 2-3 faguri claditi de la rezerva si 2-3 faguri numai cu puiet capacit de la alte familii de albine . Conform aceluiasi ciclu de 12-l4 zile, situatia se repeta, in cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedeaza la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestor operatii se face pana se obtine intregul necesar de matci de care este nevoie pentru inlocuirea matcilor necorespunzatoare si pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupina. La ultimul ciclu, cand nu se mai doreste obtinerea de botci, in familia respectiva se lasa o rama cu o botca, urmand ca matca care eclozioneaza sa o inlocuiasca pe mama ei varstnica si infima. Roii astfel formati, cu matci crescute prin schimbare linistita, se stimuleaza din doua in doua zile cu cate 300-400g sirop de zahar in concentratie de 1:1 pana ce matca incepe sa depuna oua. Dupa ce roii cu matci tinere si-au dobandit autonomia necesara unei familii in dezvoltare, se procedeaza la unificarea familiilor ale caror matci trebuie sa fie inlocuite cu aceste matci tinere, astfel: Varianta 1. Intr-o dimineata linistita se inlatura din stup matca veche ce urmeaza sa fie schimbata si familia de albine se lasa in starea de orfanizare pana catre seara. Acest interval de timp permite disparitia totala a orcarei urme de feromoni, ceea ce face ca populatia familiei respective sa accepte cu usurinta prezenta altei matci sau chiar sa o prefere. Se procedeaza apoi la transvazarea ramelor cu faguri si populatia de albine din stupul organizat in familia-roi cu matca tanara, intercaland, dupa incetarea zborului, intre cele doua grupe de rame un hranitor cu 500g sirop de zahar in concentratie 1:1. In ziua urmatoare se scoate hranitorul si se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare. Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau in cursul diminetii cate 1-2 rame cu puiet si albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie inlocuita si se introduce dupa ultima rama din familia noua cu matca tanara. In felul acesta culegatoarele (care sunt mai agresive si accepta mai greu matca noua) se intorc in familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blande, raman sa creasca puietul de pe fagurii respectivi. Cand familia care urmeaza sa fie desfintata prin unificare nu mai are decat 4-5 rame cu populatie, tot in cursul diminetii, se inlatura matca veche, epuizata, lasandu-se familia orfana pana dupa-masa, seara, cand se transvazeaza in familia primitoare dupa acelasi procedeu ca in varianta 1.
Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scanduri subtiri, lungi de 35mm, cu o grosime de pana la 2mm, latimea la capatul unde se lipesc celulele de 15mm iar varful ascutit. Penele se infing pe ambele fete ale fagurelui in forma de zig-zag. Varful ascutit trebuie sa ajunga in peretele din mijloc al fagurelui (foita artificiala pe care s-a construit). Distanta dintre pene este de 3mm iar dintre randuri 5mm, astfel ca pe o fata de faguri se pot fixa 4 randuri de 10-l2 pene fiecare. Rama cu pene se aseaza in mijlocul cuibului familiei doici, intre doua rame cu puiet capacit. Daca exista mai multe rame cu larve de matci la crestere, intre aceste rame se pun, intercalati, faguri cu puiet capacit. Atunci cand, in locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm, cu grosimea de 5,25mm), lipirea se face ca si pe penele triunghiulare. Suporturile se fixeaza pe 3-4 speteze de lemn care se introduc in rama de crestere pe niste canale taiate in corpul ramei, cu celulele indreptate in jos. La o familie crescatoare se pot da intre 40 si 60 celule cu larve din care vor rezulta intre 30-40 botci de buna calitate, botci care apoi se vor folosi dupa necesitati (formare de nuclee, roi artificiali, recuperarea unei familii orfane, etc.). Metoda are dezavantajul ca fagurele cladit din care se taie fasiile nu se mai recupereaza.
Aceasta metoda este folosita, datorita eficientei, rapiditatatii si bunelor rezultate obtinute in urma aplicarii ei, in stupinele mari si majoritatea crescatoriilor comerciale de matci si are doua variante: mutarea larvelor in botci fara hrana larvara, laptisor (transvazare uscata sau simpla) si mutarea larvelor in botci in care exista laptisor (transvazare umeda sau dubla).
Apicultorii care doresc sa obtina doar cateva matci pe an pot folosi botcile din ceara. Acestea se confectioneaza in felul urmator: ceara se topeste intr-un vas, pe aburi sau intr-un vas inconjurat de apa foarte calda, ca sa nu se arda, apoi, cu un sablon de lemn sau de sticla, se trece la confectionarea botcilor. Sablonul se construieste din lemn de tei strunjit, are o lungime de 10cm, unul din capete este usor rotunjit si putin conic, avand un diametru de 8,5mm. Pentru scurtarea timpului necesar confectionarii botcilor, pe un suport pot fi montate mai multe sabloane (betisoare) de acest fel. Alaturi de vasul cu ceara topita se pune un vas cu apa rece in care se introduce varful betisorului, sa se umezeasca, astfel ca ceara nu va adera de sablon. Dupa ce ceara s-a topit, se cufunda in ea varful betisorului, de 3-4 ori. De fiecare data cand se introduce betisorul in ceara se scufunda din ce in ce mai la suprafata astfel ceara de pe betisor se ingroasa sub forma de cupa. Cand stratul de ceara de pe betisor este destul de gros se scoate afara din ceara, se introduce in apa rece ca ceara sa se intareasca si, invartind betisorul intre degete, se detaseaza inceputul botcii, cupa. Cand s-au strans mai multe cupe, se lipesc cu ceara topita de suporturile de botci din lemn care apoi se monteaza pe sipcile port-botci. Ramele cu sipci se introduc pentru 24 de ore in familia doica, intre ramele cu puiet. Tinerea ramelor cu botci din ceara in familia de crestere face ca albinele sa modeleze si sa curete aceste potirase, sa le pregateasca pentru primirea larvelor.
Pentru a efectua transvazarea, apicultorul trebuie sa folosesca o lanteta de transvazare. Aceasta este un instrument, din metal (lanteta germana) sau bambus si material plastic (lanteta chinezeasca).
In magazinele ce comercializeaza echipament apicol exista o varietate de lantete, inclusiv instrumente semi-automate de recoltare a larvei din celula. Transvazarea simpla (uscata) se realizeaza prin depunerea directa a larvelor in varsta de cel mult 12 ore in botca artificiala.
Transvazarea dubla (umeda) se deosebeste de prima transvazare prin faptul ca larvele se pun in botci care contin deja laptisor sau un alt produs special preparat. Pentru ca laptisorul sa aiba
acelasi continut specific cu al larvelor transvazate (larve in
diferite stadii de In crescatoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material plastic. Dupa transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc in familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, producatoare de laptisor. Acestea vor lua in primire larvele din botci si le vor hrani din abundenta cu laptisor de matca. In continuare larvele pot ramane in aceste familii si vor fi crescute in lipsa matcii pana la recoltare sau pot fi mutate in timente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matca.
La introducerea botcilor nucleele se hranesc cu sirop de zahar in concentratie 1:1 la care se adauga FumidilB pentru preventia nosemozei.
|
Perioada de viatA intrauterinA este perioada parcursA din momen-tul fecundArii ovulului pAnA in momentul nasterii. Durata perioadei intrauterine [...] |
Perioada de viatA intrauterinA este perioada parcursA din momen-tul fecundArii ovulului pAnA in momentul nasterii. Durata perioadei intrauterine [...] |
Un dicton intelept spune ca natura nu cunoaste probleme, ci numai solutii. Desigur ca nu este usor de definit in mod exhaustiv ceea ce este natural sa [...] |
Copyright © 2010 - 2025
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre apiterapie |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |