MOTTO: In afara de musetel nu exista nimic, din cate stim, care sa nu poata provoca intr-un fel oarecare fenomene secundare.

Herbert Law

"Ce este terapeutica naturista? Este aceea care, folosind o serie de agenti naturali ca aerul, apa, miscarea, alimentatia, frigul, caldura, tele, lumina etc. urmareste echilibrarea organismului, precum si lupta impotri bolilor sau a mortii. Toti acesti factori, punand organismul in cele mai propice conditii de refacere si de restaurare, creeaza posibilitati tot atat de propice de echilibrare si insanatosire. *
Pentru a intelege pe deplin miracolul si fascinatia de care se bucura terapeutica naturista, trebuie sa pornim de la o serie de premize legate de modul de a actiona al medicamentului privit in ansamblul sau. in toate timpurile si, practic, pe toate meridianele lumii, s-a obsert faptul ca medicamentul

indiferent de originea sa

este acceptat si lorificat de catre organism numai in conditiile unui anume schimb si a unui anume dialog, ce are loc intre doi factori fundamentali: bolnavul si agentul terapeutic. S-a mai obsert apoi faptul ca, pentru a-si indeplini actiunile sale binefacatoare, un medicament trebuie nu numai sa fie primit, ci si acceptat, si asta in conditii de maxima incredere, numai astfel existand premise ca remediul in cauza sa-si poata desfasura toata gama potentelor cuprinse in structurile sale. Poate din acest motiv medicamentele furnizate de cadrul natural de existenta si care stau la baza asa-numitei terapeutici naturiste s-au bucurat, intotdeauna, de un mare rasunet si de o mare popularitate, ele purtand girul autenticitatii, al experientei acumulate de secole de practica si girul probei aspre a timpului.

Asa dupa cum am precizat, euforia preparatelor de sinteza, cu toate extraordinarele si spectaculoasele performante ce le caracterizeaza, euforie proprie mai ales ultimilor o suta de ani, nu a putut reduce la tacere si nu a putut desfiinta medicina naturista. Dimpotri, pe masura ce mareea chimica a medicamentelor de sinteza isi dezluie si inerente laturi negative, in aceeasi masura practicile, uneori multimilenare ale terapeuticii naturiste renasc. Adeptii medicinei naturiste au fost intotdeauna numerosi si asta chiar si in stralucitoarea perioada a medicamentelor de sinteza. 'Chiar in zilele noastre

iar dupa unii acum mai mult ca oricand

numarul celor care prefera pachetele aromatice cu te uscate, in locul flacoanelor, ca si al ambalajelor de tot felul, continand medicamente sintetice, este foarte mare, cu atat mai mult cu cat medicatia fitoterapeutica nu se reduce doar la ceaiuri, ci cuprinde o gama mult mai larga de rietati, dintre care mentionam glicozizii, alcaloizii, fineturile, extrasele si esentele de tot felul. ]
f Atractia irezistibila a medicinei naturiste tine de numerosi factori, dintre care cel mai important pare a fi acela ca ea se adreseaza mai direct inimii si simturilor umane/ lata ratiunea pentru care o cana de ceai de anghinare se bucura in general de mai mult credit moral decat o doza corespunzatoare din medicamentele Anghirol si Cinarol

produse inabil mai eficace, continand acelasi principiu activ, insa in concentratie sporita! Or, acest credit moral este absolut corsitor in materie de terapeutica.In cele ce urmeaza ne oprim asupra a trei aspecte din medicina naturista: unul tinand de remediile furnizate de tele medicinale, al doilea tinand de hidroterapia minerala sau termala si, ultimul, tinand de medicina marii si a muntelui.
Referitor la acea ramura a terapeuticii bazata pe utilizarea telor medicinale, Paul Savy enunta urmatoarele aderuri in celebrul sau tratat
de terapeutica: .. cu putin pamant si soare, docile ritmului lor etern -
tele

au realizat aceste energii puternice care dormiteaza in radacinile, frunzele si fructele lor. Si din toate timpurile, sesizand aceste forte latente, omul Ie-a cules, cand in sonoritati de incantatie magica si sub clar de luna, iar astazi pe baza unor indicatii precise si la lumina Codexului atotputernic" (Codexul farmaceutic

n.n.).
; Plantele medicinale au fost considerate in trecut ca fiind emanatii misterioase ale naturii-mame, ca fiind un dar exteriorizand sinteza vie dintre un pamant fecund si o stare climatica propice. Bemardin de Saint-Pierre impinge lucrurile si mai departe, prin a sa teorie a semnaturii, sustinand ca natura marcheaza intr-un anume fel legatura dintre remediu si boala, fortand, pe aceasta cale, accederea spre solutia cea mai oportuna si cea mai eficace. in spiritul acestei teorii, frunzele unor te medicinale, folosite in tratamentul unor boli pulmonare, mimeaza aspectul si structura plamanilor. De asemenea, extrasul unor te folosit in terapeutica unor boli hepatice sau colecistice, mimeaza caracterele cromatice si olfactive ale secretiei biliare. Un aspect si mai bizar, care a starnit discutii si controverse, este concretizat in parerea acreditata a unei colectivitati umane, cum ca unele te medicinale cresc in anumite locuri, in virtutea unei anumite fidelitati, si anume, aceea a anihilarii efectului nociv al bolilor care se dezvolta pe anumite arii terestre, unde acestea imbraca, ca atare, un caracter endemic. in acest sens, de exemplu, s-a considerat ca aceasta este explicatia faptului ca ta denumita Chaulmoogra

remediul vegetal considerat specific in lepra

se dezvolta pe acele arii terestre, unde teribilul morb salasluieste in mod obisnuit. Exemplele de acest fel se pot inmulti. in realitate, sigur ca altele sunt explicatiile unor asemenea bizare conexiuni functionale. Unele dintre ele tin de faptul ca unele boli endemice au intretinut o fireasca si ardenta nevoie a cautarii remediului; cautare care a dus, in cele din urma, la gasirea telor in cauza; altele tin de hazard sau, mai degraba, de cultirea de catre om a diverselor te, reputate a fi purtatoarele unor virtuti terapeutice.
Exegetii se intreaba, cu dita nedumerire, care sunt factorii care genereaza acest fenomen, cu atat mai mult cu cat explicatia primara de care am vorbit mai sus, in virtutea careia tele medicinale actionqaza mai direct asupra inimii si asupra organelor de simt decat o face abstractiunea chimica a produselor de sinteza, nu apare pe deplin convingatoare. Un exeget ca Bachelard explica fascinatia mai sus-mentionata prin supravietuirea, din secol in secol, a asa-numitului mit al interioritatii, in virtutea caruia un element al naturii

o ta, de exemplu, sau un produs mineral

cuprinde in structurile sale interne, bine disimulate, certe lori terapeutice, care se dezluie numai cu dificultate si care totusi pot fi evidentiate pe calea distilarii, a extractiei, a maceratiei, a cristalizarii sau a altor procedee. Indiscuil ca, din aceasta realitate, decurge respectul sacru purtat alambicului, creuzetului, precum si altor obiecte din inventarul tehnic al vechilor farmacii.
Desigur ca acest mit al interioritatii conditioneaza si increderea in apele termale sau minerale, prin originea lor profunda, prin originea lor "abisala". in acest sens se vorbeste de ape minerale sau termale virgine sau plutonice, loarea lor nefiind, probabil generata atat de virtutile lor terapeutice intrinseci, cat de aceste doua definitorii caracteristici pur psihologice: virginitatea, adica puritatea lor totala, ca si faptul ca aceste ape isi au obarsia in intimitatea secreta a pamantului. Ajungand la suprafata, aceste ape "prezinta intense fenomene de evolutie sau de imbatranire", dupa cum precizeaza Dubot si Fontaine intr-un studiu de specialitate, nemafiind ca atare virgine, de unde si loarea lor terapeutica mult mai redusa atunci cand sunt consumate departe de sursa de emisie, respectiv de izvor sau de lac.
Stiindu-se ca apa este elementul principal al spalarii, n-a fost decat un pas pana la a considera pe cea termala sau minerala ca exercitand efecte similare,' de data aceasta insa in interiorul structurii organismului. Asa s-a incetatenit ideea ca apele minerale de Vichy sau de Olanesti, de exemplu, "spala" ficatul, dupa cum cele de Evian, Vittel sau Caciulata "spala" rinichii. Exista o intreaga mitologie a apelor termale si minerale, la care au contribuit mitul interioritatii, al focurilor centrale

al lui Pluton

al actiunii lustrale si purificatoare a apei, ca si tot felul de arhetipuri ale inconstientului. Medicii de astazi sunt perfect convinsi de faptul ca efectele terapeutice ale acestora nu pot fi puse pe seama elementelor minerale pe care acestea le contin. De aici si constatarea ca apele minerale, foarte diferite in ceea ce priveste compozitia, pot exercita efecte terapeutice identice.In viziunea lui Bachelard, apele minerale terapeutice nu numai ca dizol, elimina, elibereaza, usureaza si spala organele si tesuturile, ci, in plus, ne pun in contact cu linistea si cu calmul primar.
Dupa altii, la baza fascinatiei pentru tele medicinale, ca si altor terapeutici de inspiratie naturista, stau si motitii de ordin geografic, intrate in functie, mai ales in perioada febrila a descoperirii de noi arii terestre, de unde erau aduse, alaturi de mirodenii, si numeroase te tamaduitoare. Ei bine, aceste te aduceau cu ele, alaturi de lentele terapeutice, misterul locurilor de obarsie, ardoarea climatului ecuatorial sau tropical, precum si exuberanta vegetatiei zonelor respective, insesi denumirile diverselor produse extrase din aceste te ca stricnina, opium, curara, ippeca, teobromina, ouabaina etc, exercitau certe atractii prin rezonanta lor cu totul aparte. O alta motitie tine de faptul ca in gandirea arhaica, notiunea de medicament se suprapune, in parte, peste cea de aliment. in aceasta conceptie, pamantul ne furnizeaza nu numai hrana, ci si cele trei mari categorii de medicamente naturiste: cele de origine vegetala, animala sau minerala. Gandind astfel, se consuma calciu sub diverse forme, pentru ca acest mineral formeaza os si fortifica, fara a exista insa preocupari pentru problemele asimilatiei sau dezasimilatiei in organism ale acestui constituent natural. Si tot tinand de aceasta gandire arhaica este si faptul de a identifica boala cu un rau care "intra" in organism, iar medicamentul un bine care expulzeaza, care scoate afara raul mentionat, care se descotoroseste de el. Cum majoritatea medicamentelor naturiste exercita nete efecte eliminatorii, ecuatorii, cante, purgative, revulsive, expectorante, depurative, ca si altele, de acest gen, era si firesc a se lega aceste efecte benefice, salutare, de expulsie, de calitatile numeroaselor medicamente extrase din marea familie a naturii. Trecand la un alt factor din arsenalul st al medicinei naturiste, marea, vom preciza ca virtutile terapeutice ale acesteia sunt in general cunoscute. Mai putin cunoscute sunt anumite lori simbolistice si anumite lori psihologice care potenteaza, uneori in maniera considerabila, aceste virtuti. in primul rand, sa nu uitam ca marea reprezinta, inainte de orice, o eliberare; o eliberare din incorsetarea sablonului cotidian, oferindu-ne un alt camp vizual, o cu totul alta perspecti. Marea ne mai ofera in plus premizele eliberarii din incorsetarea vesmirltelor. Caci vesmintele, oricat de bine ar fi croite, stavilesc miscarile corpului, limiteaza libertatile primare, mostenite ancestral. Aceeasi mare ne satureaza retina cu albastru si sa nu uitam ca albastrul este cea mai profunda dintre culori. Kandinsky sustinea ca "albastrul atrage pe om spre infinit" si desteapta in el dorinta de puritate. De altfel si medicii recomanda, de multa vreme, ca plafonul sau chiar peretii dormitoarelor sau cel putin abajurul lampilor din aceste incaperi sa fie albastre, spre a induce mai bine somnul. Si tot albastrul induce si reveria. Apoi azurul, acest albastru sublim, reprezinta matricea prin care se exprima lumina. Ori, lumina, intocmai ca si apa, este totul in viata. Scaldandu-ne in mare, ne scaldam implicit si in albastrul cerului. Este imposibil, din acest motiv, ca macar unele lente din cele mentionate ale albastruiul sa nu se repercuteze si asupra psihicului nostru, potentand efectele asa-numitei cure marine. A reduce, asadar, virtutile complexe exercitate pe linie de sanatate de catre mare si de catre climatul marin doar la helioterapie, aeroterapie si talasoterapia, este ca si cum am reduce virtutile luminii doar la fotosinteza.
Consideratii de acest gen pot fi facute si asupra muntelui. Valoarea acestui agent terapeutic natural nu este conditionata doar de factorii geoclimatici, ci de o multitudine de alti factori, intre care predomina cei de ordin psihologic. Exista, dupa cum poate ne-am dat seama cu totii, o autentica euforie a muntelui, o particulara psihologie intretinuta de aceste meleaguri, in virtutea caruia un cort sau un refugiu, cu tot disconfortul care le caracterizeaza, este suportat cu placere. Marele alpinist Lionel Terray, care identifica muntele cu insasi viata, a intuit perfect aceasta stare de euforie montana, aceasta particulara "betie", pe care a descris-o in sectiunea sa de larga circulatie, intitulata "Cuceritorii infinitului", sectiune tradusa si la noi. lata ce spune autorul in legatura cu problema discutata: "Personalitatea m-a parasit acum; legaturile cu pamantul (in intelesul existentei citadine

n.n.) s-au rupt. Nu mi-e nici frica, nu sunt nici obosit, ma simt ca un fulg in zbor. Nimic nu ma poate opri. Am ajuns in acel stadiu de betie, in acea stare de uitare de sine, pe care o incearca schiorul pe zapada, aviatorul spre cer, saritorul la trambulina". Locuitorii zonelor muntoase sunt, dupa cum stim, joviali, veseli, politicosi, se saluta chiar fara a se cunoaste, intuind perfect faptul ca sunt beneficiarii unor elete si particulare stari de spirit care numai aici pot aparea. Muntele exprima

fara ca noi sa sesizam intotdeauna deslusit aceasta

stari de silitate, de imuabilitate si de puritate. Pe crestele muntilor are loc, de altfel, aparenta intalnire dintre cer si pamant, crestele montane reprezentand, din anumite puncte de vedere, simbolul ascensiunii si al nazuintei umane. Poate din acest motiv, mai toate popoarele, mai toate tarile, dispun de o mitologie a celor mai inalte sau mai admirate culmi pe care le stapanesc.
Indiferent de toate aceste consideratii care de fapt le completeaza si le lorifica pe cele de ordin medical si poate, in mare parte, tocmai din cauza lor, muntele ramane un izvor nesecat de sanatate fizica si spirituala, un izvor saturat de inimaginabila potentialitate. De altfel miturile si simbolurile tuturor, agentilor terapeutici tinand de medicina naturista dureaza, se perpetueaza din generatie in generatie, facand din aceasta ramura a medicinei, o mare si de neinlocuit experienta, la care omenirea nu renunta niciodata, indiferent de extraordinarele performante prezente si de perspecti ale medicamentului de sinteza.